468
NICOLAE RO$IANU
ràspìndit, fapt stabilii de culegerile fàcute in cele mai diferite regiuni ale tàrii. Totodatà trebuie sa subliniem cà multe formule sint fixate de ritm si rima, constituind unitàri stabile in care foarte greu se poate interveni. in sfirsit, un alt indiciu al autenticitàfii formulelor din colectiile vechi il poate constitui fi faptul cà cele mai multe din eie s-au conservai pina in zilele noastre ìntr-o forma, dacà nu identica, cel putin foarte asemànàtoare. Aici se poate vorbi, desigur, de dificultatea amintità privind rolul culegerilor de basme in mentinerea tradirei. Totodatà nu trebuie neglijatà influenza pe care in mod neìndo-ios au avut-o diferitele prelucràri de basme, incluzind, bineìn^eles, fi crearne unor scriitori.
     Importanza acestei influente nu trebuie ìnsà exageratà, procesul „din popor in carte" si apoi, invers, „din carte in popor" fiind foarte complex fi aproape imposibil de urmàrit. O datà basmul tipàrit — fie cà este vorba de un basm popular, fie cà avem de-a face cu un basm cult — fiind pus in circuiate, textul scris devine, alàturi de transmiterea oralà, un mijloc eficace de ràspìn-dire fi mentinere a tradirei, iar ìncercarea de a stabili care dintre cele douà cài de ràspìndire (oralà sau scrisà) a adus basmul in repertoriul unui pove-stitor popular ramine, de cele mai multe ori, fàrà rezultat. Dar rolul càrtii in mentinerea tradirei folclorice este un fapt reai, prin urmare, atunci cind vor-vim de traditie in basmul contemporan, nu putem face abstractie de acest nou aspect care, in conditiile ràspìndirii stiintei de carte fi a culturii in generai, devine tot mai evident. Asupra acestui aspect nu vom mai reveni, intrucit orice basm ìnregistrat in zilele noastre este greu sà-1 absolvim de posibilitatea unor influente, de o naturà sau alta, din partea colectiilor de basme care cu-nosc o largà ràspìndire. Afadar, consemnìnd acest fapt, am vrut numai sà subliniem o cale suplimentarà de transmitere fi mentinere a traditiei folclorice fi nimic mai mult. In nici un caz nu vom ìncerca sà identificàm ce basm inre-gistrat in zilele noastre are drept sursà un anumit basm scris fi ce basm a ajuns in gura unui povestitor contemporan exclusiv pe cale oralà. Desigur cà in anumite cazuri, cind faptele sint evidente, vom càuta sà identificàm sursa (de pildà, anumite formule folosite de càtre unii povestitori contemporani prezintà asemànàri cu formulele din basmele lui Ion Creangà; in acest caz vom càuta sà aflàm in ce màsurà este vorba de existenta unei influente exerci-tate de basmele scriitorului respectiv).
     In sfìrfit, ultima problemà pe care am ridicat-o se referà la cantitatea materialului cercetat de noi. Este adevàrat cà se poate ajunge la concluzii definitive privind destinele unui fenomen folcloric numai in urma cercetàrii exhaustive a fenomenului respectiv. Dar tot atìt de adevàrat este fi faptul cà folcloristica nu poate sà aftepte culegerea fi editarea intregului material pen-tru a trece la emiterea unor ipoteze in legàturà cu aspectele noi ale creatici populare orale; fi aceasta cu atìt mai mult, cu cìt ìntocmirea Corpus-ului jolclorului romàn va necesita incà mult timp. Totdatà consideràm cà basmele pe care le avem la dispozitie ne oferà un material destul de bogat fi variat care ne va permite sà identificàm multe din directiile de dezvoltare a stilului prozei populare orale in etapa actualà.
     Nu ne vom ocupa in acest artieoi de acele „basme", creatii individuale (de altfel pufine la numàr), care de fapt se ìncadreazà mai putin ìn conceptul de