570
CRITICA §I BIBLIOGRAFIE
aceleasi idei autorul le-a formulai succint, ceva mai ìnainte, in articolul Frazeo-logizm v ego sootnoSenii so slovom i slovosocetanijem (in „Issledovanija po gram-matike i leksikologii“, Sb. AN USSR, Kiev, 1966, p. 96—103). Este vorba in primul rind despre criteriile de determinare a calìtàtii de unitate frazeo-logicà. Stabilirea criteriilor de determinare a frazeologismelor are, evident, o mare importantà pentru frazeologie ca ramurà a lingvisticii. Criteriile preconízate de V. V. Vinogradov (stabilitatea, unitatea sensului, capacitatea de reproducere, etc.), farà a fi invulnerabile (vezi N. N. Achmanova, Osnovy anglijskoj frazeologii, Leningrad, 1963, p. 6), sint astàzi aproape unanim accèptate si aplícate in cercetarea materialului frazeologie al limbii. Nu putem fi insà cu totul de acord cu formularea de càtre A. I. Molotkov a unor cri-terii (sensul lexical, componenta, prezenta categoriilor gramaticale) care li-miteazà sfera frazeologiei, posibilità^ile limbii si ale mijloacelor ei de expresie, creeazà situatii neclare (proverbele §i zicàtorile, aforismele, termenii compusi sint numai in parte frazeologisme). De asemenea, formularea notiunii de ,,con-text obligatoriu al unitàtilor frazeologice“ modificà, uneori in sens nedorit, limitele unor unitàri frazeologice (astfel, prin aldine se evidentiazà : deio storona, in loe de mojo (tvojo, ego etc.) deio storona ; ne urna deio in loc de ne mojego (tvojego etc.) urna deio; kak peri in loc de sidet' ( stojat' ) kak peri ; bez rubaski in loe de ostavljat' (ostavat'sja) bez rubaski etc.), ceea ce creaza dificultàti in interpretarea justà a unitàtilor frazeologice. Componenta unitàtilor frazeologice cuprinse in Dictionar este limitatà la sfera limbii literare (desi nu lipsesc unitàri frazeologice situate la periferia limbii : viset' na uche [uske] ; zabrit' [brit'J lob ; kovyrjat' maslo etc.) Autorii au exclus unitàtile frazeologice de provenien^à dialectalà, de j argon, profesionalismele.
    Mentionàm, de asemenea, structura, in generai reusità, a articolelor unitàtilor frazeologice : variantele si componentele facultative, observatiile de ordin sintactic, raporturile de sinonimie si antonimie dintre diferite unitàti frazeologice, aprecierile prudente cu privire la etichetarea stilisticà, nótele referitoare la izvoarele unor unitàti frazeologice.
    Primul Dictionar frazeologie al limbii ruse prin materialul prezentat, prin problemele pe care le ridica, uneori, evident, controversate (vezi recenzia semnatà de K. Niceva in „Voprosy jazykoznanija“, 1969, 2, p. 143 si urm.), ràmine un moment ìnsemnat in istoria frazeologiei ruse.	•
*
    Dictionarul sinonimelor limbii ruse, realizat pe baza unei cartoteci ìntoc-mite de-a lungul anilor, a apàrut sub redacta lui L. A. Cesko si beneficiazà de un studiu introductiv al acestuia. Dictionarul, fàcind parte „din categoria dictionarelor normative..., se adreseazà redactorilor, ziaristilor, traducà-torilor, profesorilor etc.“ (p. 10—11) si are un subliniat caracter practic. Seria sinonimicà, in genere bogat prezentatà, este marcatà de elementul ,,do-minant“, cu precàdere literar, si, in functie de acest „dominant“, plasatà