FLEXIUNEA NOMINALA IN GRAIURILE UCRAINENE
147
fenomene ale naturii (e'impy, cn'izy, zpÓMy, doiuuy, ozn'y, MopÓ3y) sau ser-vesc la denumirea masei (juédy, cùpy) fi a materialului (n'icKy, tuóyicy, eócKy). In mod sigur se poate spune cà desinenza -y se intilnefte numai la substantívele neínsufletite de genul masculin. La substantívele de genul neutru, aceastà desinenti nu a fost Ìnregistratà.
     Pentru o serie de substantive masculine este característica folosirea paralela a desinenfelor -a, -y la genitiv singular: ce-ima,—ceimy, Maìààim — Maidm y.
     § 31. La instrumental singular am notat desinen^ele -obì, -i, -y, cea mai ràspindità fiind -obì, apàrutà ca rezultat al influen^ei cazului dativ. Desi-nentele -i si -y, care provin din vechile teme in ò fi ü, se folosesc paralel, farà a se putea stabili o regulà in aceastà privintà : na cmoA'i— Ha cmoAÓbì, Ha Oenm'i— Ha 6enmób ì, na cmeuny — uà cmeunóei, na xpajy— Ha xpajób ì.
     in graiurile cercetate, existà anumite limite privind folosirea desinen^elor cazului locativ in cadrul diferitelor subclase. Astfel, pentru substantive ca jazn'á, meuA'à (v. § 26) la locativ singular apare numai desinenza -obì: Ha jazn'ób’ì, na meuA'ÓBÌ, na nopoc'ÓBÌ, na aouwbì, na Kypuòbì.
     § 32. La dativ singular, in graiurile studiaté, se observà tendinea de simplificare fi uniformizare a desinentelor. Astfel, spre deosebire de limba literarà, in care valoarea de dativ este exprimatà de desinentele -obì fi -y in graiurile ucrainene din Dobrogea s-a generalizat desinenza -oei: cmoA’òbì, cménoyB% pyiuHUKÓB Ì, zoyp'ixoB i, komu0 iuóbì, óàm'KOB Ì, 3'àm'ob ì, ceuAÓb ì, padnób ì, mh'ócobì, MÓpoB i, jaeh’('nú. ímh'ob í f.a. O. tendintà asemànàtoare se constatà, de asemenea, in unele graiuri ucrainene sud-vestice fi de stepà 1.
     Substantívele masculine a càror tema se terminà in consoanà palatali-zatà, fuieràtoare sau -p, folosesc la dativ-locativ singular (v. § 24 b, § 25 b, e), sub influenza substantivelor cu tema in consoanà nepalatalizatà, desinenza -obì (in limba literarà avem, in aceastà situale, varianta -eBÌ: ko-h’ób'ì, yituemeA'ÓB Ì, xpajón i, òh'óbì, M'ic'ay'obì, n iyn'ob ì, xAÓnifob ì, uieó-P’ìh'ob ì, zóc'ifob ì, KOMapób ì, Kocapób ì.
     § 33. Repartizarea substantivelor de genul masculin in subclase la acest tip de declinare depinde, uneori, de caracterul consoanei finale. Astfel, substantívele terminate in consoanà nepalatalizatà au la nominativ — acuzativ plural desinenza-H (cmoAÚ, tfiapmyxú, cmeu nú, boa»), iar substantívele terminate in consoanà palatalizatà, precum fi o parte dintre substantívele in -p au la aceste cazuri desinenza -i (Kocap'i, n'iyn'i, 3àiif\, Kpaji, òoiuh'ì, KA'yni, KOMUIU’Í).
     § 34. Substantívele insúflente (clasa A) au la acuzativ plural desinenza -iy: uoyAyerk'iy, yne^meA'ìy, cmoA'ap'iy, dar 3'ami, na.wMap'i.
    Unele substantive denumind animale domestice pàstreazà vechea formà de acuzativ plural, care coincide cu nominativul (-h sau -i) : eoAÒ, eoyK», kóh'ì.
    § 35. La unele substantive masculine, la nominativ-acuzativ plural, apare sporadic desinenza -a, care se explica, evident, prin influenza graiurilor rusefti : doxmopi, zoòk, a'ìcà f.a.
1	F.T. 2ylko, Hapucu 3 òia.teKmoAozi! yKpaincbKol mosu, ed. all-a, Kiev, 1966, p. 267 —268.