326
G. MIHÀILÀ
fi slavist de renume international, ca fi predecesorul sàu Ioan Bogdan 1. In cadrul larg al problemelor de slavistica pe care le trata la cursuri fi in lucràrile ftiintifice, E. Petrovici a acordat o atentie deosebità fi limbii ruse, pentru care a publicat un util manual : Texte ruse§ti pentru incepàtori, urmate de un glosar, cu transcrierea fonetica fi indicatia accentului (Sibiu, 1944, pe coperta 1945). Fiind unul din primii propagandifti ai limbii ruse fi ai lingvisticiiruse fi sovietice in Romania, dupà 1944, Emil Petrovici a consacrai acestora mai multe articole fi studii, dintre care citàm : Marea limbà a marelui popor rus (1947), o serie de articole consacrate lingvisticii sovietice, precum fi studii de fonetica fi fonologie slava fi slavo-romàna, in care folosefte pe larg datele limbii ruse 2. Fondator, impreunà cu alfi rusifti fi slavifti romàni, al Asociali Slaviftilor din Republica Socialista Romània (1956), Emil Petrovici a avut o contribufie insemnatà la dezvoltarea invàfàmìntului universitar in domeniul filologici slave fi ruse in Romània dupà insurecfia armatà din 23 August 1944 fi angajarea fàrii noastre pe drumul construcfiei socialiste.
     In noile condili create de revolutia socialista, invàtàmintul limbii ruse s-a extins dupà 1948 in licee fi scoala generala (clasele V—Vili) 3, infiinfin-du-se la patru universitàti (la cele menzionate mai sus, in 1949, fi la cea din Timisoara, in 1962) sectii de limba rusà, cu catedre speciale, pentru pregàtirea profesorilor de limba rusà fi a cadrelor de traducàtori fi de cercetàtori stiin-tifici in domeniul limbii fi literaturii ruse. Din 1963, in cadrul Universitari din Bucurefti functioneazà Institutul de limbi si literaturi stràine, cu trei facilitati, dintre care una de limbi slave, creata pe baza fostului Institut pedagogie „Maxim Gorki“ (1948—1963) fi a sectiilor de limba rusà fi de limbi slave ale fostei Facultàti de filologie. Facultatea are douà sectii — limba fi literatura rusà fi limbi si literaturi slave (ucraineanà, polonà, cehà, slovacà, bulgarà fi sirbocroatà). Dintre institutele de cercetàri ale Academiei, Institutul de lingvis-ticà din Bucurefti are fi un sector de slavistica, in cadrul càruia se fac cercetàri asupra limbii fi graiurilor ruse fi asupra altor limbi fi graiuri slave. Cercetàtori rusifti ìfi desfàfoarà, de asemenea, activitatea fi in alte institute de lingvisticà fi istorie literarà ale Academiei (Bucurefti, Cluj, Iafi), in institute ale Ministerului Ìnvàtàmintului fi in institutele de invàtàmint superior, unde rusa se predà ca limbà modernà facultativà 4, alàturi de francezà, englezà, germanà fi spaniolà.
    Làsind la o parte numeroasele edifii de manuale de limba rusà publicate in tara noastrà, incepìnd cu 1948, pentru clasele V—XII fi pentru facultàfile nefilologice, manuale a càror calitate a crescut simfitor in ultimii ani, precum fi o serie de articole fi studii de metodica predàrii limbii ruse, tipàrite in diverse
     1	Vezi : I. Pàtrut, Slavistica, in Universitatea „ V. Babe?" — Cluj. Studiu monografie, Cluj, 1957, p. 116 —119, 173—177; Idem, AcademicianulEmil Petrovici, Rsl, IV, 1960, p. 35—39; G. Mihàilà, Emil Petrovici, RRL, XIII, 1968, nr. 6, p. 553-559.
     2	Vezi bibliografia lucràrilor sale in CL, III. Supliment, 1958, p. 565 — 574, RRL, XIII, 1968, nr. 6, p. 561-566 §i Rsl, p. 18—19.
     3	Recent, limba rusà, ca §i alte limbi stràine, s-a introdus experimental, in unele $coli, din cl. III.
     4	La Facultatea de comert exterior de la Academia de Studii Economice este unul din obiectele de bazà.