RELATII CEHO-ROMÂNE
499
„din pacate, adaugà el, e prea mare analfabetismul printre romàni“. Nu putem trece mai departe farà a consemna aceastà màrturisire de credintà, care tràdeazà din partea lui Jarnik o dragoste profundà fa^à de pàtura de jos a poporului. „Zàu, iti lasà gura apà — serie el — citind la asemenea povete si ìndrumàri sànàtoase, pentru ìnaintarea si propàsirea acelora care, cu drept cuvint, pretutindeni se cheamà talpa tàrii“ 1.
    In scurt timp, Jarnik izbuteste sà trezeascà in oamenii aceia simpli, insà receptivi la impresiile din afarà, dragostea fa^à de lectura. Acei dintre ei care stiu sà citeascá solicita càrti de povesti $i mai ales càrticele de rugàciuni. Pentru a le putea procura, Jarnik se adreseazà episcopilor din Transilvania, rugìndu-i sà trimità astfel de publicatii 2.
     Cum era si firesc, ìntre Jarnik si rànitii romàni se creeazà relatii de prie-tenie, de la om la om, farà umbra de discriminare socialà. Nimic nu-1 impiedicà sà colinde prin lazaretele din Praga §i din ìmprejurimi, pentru a-i descoperi pe romàni si a le afla nevoile. Jarnik ìi viziteazà cu regularitate, ii ìncura-jeazà, le dà sfaturi, le ofera càrti §i ziare romàne^ti, ca rànitii sà nu se simtà singuri si ìnstràinati. Pe doi dintre ei, dovedind calitàti deosebite, ìi ajutà sà intre in circuitul presei din Transilvania si Tara Romàneascà. Faptele trebu-iesc consemnate, deoarece eie dovedesc nobletea sufleteascà a acestui om, unic in felul lui.
    Primul, Nicolae Luca, era „un bàiat din cale afarà de destept" 3, spune Jarnik. Fiind un tinàr istet, dupà opt zile, Luca a fi inceput sà serie epistole. Mìndru de aceastà ispravà, Jarnik serie un artieoi, intitulat „Ai carte, ai parte", pe care il ìnsoteste de mostra unei epistole, redactatà de Luca. Evident, tex-tul contine numeroase greseli, ìnsà e inteligibil. Articolul lui Jarnik, insotit de scrisoarea lui Luca, au apàrut in Gaz età T ransilvaniei din 11 /24 ianuarie 1915 4. Nu mult dupà aceastà datà, Nicolae Luca redacteazà o nouà scrisoare, in care se adreseazà tuturor romànilor, sà afle si ei cum a ìnvàtat el sà serie. Textul contine multe naivitàti, ìnsà e stràbàtut de o mare sinceritate ... „Am fost in foc, serie rànitul román, adicà in ràzboi si m-au puscat si m-au trimis
     1	Bibl. univ. din Cluj, Mss.,...
     2	La cererea lui Jarnik episcopul de Gherla, Vasile Hossu, expediazà atìt prof, ceh un pachet cu càrti de rugàciuni, cìt ?i direct la doi soldati ràni^i, Balotà Teodor çi Nicolae Luca, care fàceau parte din dieceza Gherlei (Scrisoarea episcopului Vasile Hossu càtre Jarnik din 4.III.1915, col. pers.). Cît priveçte Psaltirea bogatà, cerutà de unul din rànifi, nu s-a publicat la Gherla, ci la Bucureçti, precizeazà episcopul. „Ìnsà e foarte voluminoasà — serie Vasile Hossu mai departe — $i nu e potrività de càrticicà de rugàciuni pentru soldati". (Vezi epistola episcopului Vasile Hossu càtre Jarnik, din 17.III.1915, col. pers.).
      Psaltirea fusese cerutà de unul din cei patru soldati, ambititi mai sus, cu care Jarnik a inceput primele „çezàtori çi taifasuri", Soldatul era informat cà la Gherla apàruse ,,o carte foarte folositoare, care se cheamà „Psaltirea bogatà" çi-1 ruga pe Jarnik sà i-o procure contra cost. (Vezi scrisoarea lui Jarnik càtre episcopul Vasile Hossu de Gherla din 10.11.1915, publicatà ìn „Gazeta Transilvaniei", Braçov, LXXVIII, Nr. 27 din 6/19/II.1915). Cred cà nici episcopul ?i cu atìt mai putin soldatul cu pricina nu erau bine informaci. Noi nu cunoaçtem altà édifie a acestei psaltiri decìt aceasta : Psaltirea bogatà, tipàrità ìn zilele prea ìnàlfatului ìmpàrat al Aus-triei, Francise I, supt privegherea §i cu binecuvìntarea prea sf. sale domnului Andrei, barone de Saguna, Sibiu, tip. diecezanà, 1860.
      3	Scrisoarea lui Jarnik càtre Mela Popea, din 19.1.1916. (Arh. St. Brasov. Col. bibl. „Astra", Brasov. Donala Ioan Popea, Nr. 27).
      4	J. U. Jarnik, Ai carte, ai parte. . . op. cit.