TERMINOLOGIA PÀSTORITULUI LA HUfULI
123
culéfà „id." /94, 156; 88, 13; 96, 228: aici — prezenta cuvintului si in alte limbi slave; cf. fi 77, 251/.
    Mamalyga s.f. — sinonim, de uz facultativ, al lui kulesa, dar fixat si in sensul de ,,(fam. si iron.) om moale, papà-lapte". Din rom. màmàligà ,,id." /94, 160—1; 27, 136: romànism devenit „balcanic" ; 6, 12; cf. si 51, 85/. Cuvìntul e folosit mai mult de refugiatii boici1, stabiliti in v. M. in timpul ultimului ràzboi.
    Mastéka s.f. „specie de ramina, care se mestecà in gurà". Din rom. reg. mestécà, var. mestedcà „id." (/73, II, 201 ; 46, I, 82 — Rm. Vilcea; II, 117 — Suceava; 2, f. 6, 428/).
 § 11. Lumea animala	#
    A. Animale domestice
     A. 1. Spedi; caracteristicile lor2
    Cap s.m. „tap". Din rom. tap /94, 136 : aici — derivatele si repartitia pe teren ucr. ; 89, 146; 81, 89; 27, 142 : nesigur de etimologie; cf. si 51, 86/. Derivate : (dim.) capòk, capóSok.
    Maskor s.m. „porc (indiferent de xsex) de la 6 luni in sus" (sub aceastà vìrstà : (dim.) mdskori s.n. si màskoritko. termeni de uz generai, datorità semni-ficatiei lor afective). Termenii pentru notiuni-specie sint insà slavi. Din rom. reg. mascor, mdscure ,,id." ([2, f. 3, 161 : aici — fi atestàrile; cf. arom. mascur, mglr. mascuri]). Ca si la romàni ([17, 20, n. 1]), la stinile hutule mascurii sint nelipsiti.
     Kópyl s.m. (der. : kópyl’i s.n. ; kopyl'ùk s.m.) „miei fàtat toamna, cu mult inainte de Cràciun s. Anul Nou, ìnaintea altor miei, fi numit afa primàvara". Cu numeroasele sale sensuri tehnice, ca nume al unor obiecte sau pàr^i ale lor, cuv. kopyl se intilneste in toate dialectele ucr., ìnrudit fiind cu cel din bielo-rusà si rusà. Graiurile carpatice il cunosc, insà, cu un sens total deosebit, de „bastard", cu numeroase derivate ¡27, 131—2; 88, 1 ; 6, 12; 44, 245; 38, 287/. Sensul primar al cuv., cu circulatie largà in Balcani, pare a fi acesta. Pentru el, pentru raporturile dintre cele douà sensuri principale fi pentru imprumutul din dacorom. veche in ucr. carpaticà v. /27, ibìd.j. In v. M. termenul are o semanticà specialà, limitata la pàstorit3, „bastardul" numindu-se aici po-kryt'ùk. Din rom. cópil (/1, I, p. II, 769-773; 66, 268-9; cf. 48, I, h. 73; 47, I, 137 — Banat : copila s.f. „oaie care fatà prea de tìnàrà, inainte de vreme (in virstà de un an). Miei de copila“!).
    Korcitura s.f. „miei (in genere, animai) corcit, degenerai". Din rom. corcitùrà ,,id.“ (/IO, 333; 1, I, p. II, 782/). Cf. /33, 23/.
      1	Boiciì (ucr. bójko, pi. bójky ; numele lor nu e làmurit, etimologie, nici azi) — grup etnografie ucrainean de pe versantii nordici ai Carpatilor, vecin la est cu hu(:ulii. V. graiul lor In [%]•
      2	E vorba de nume de specii propriu-zise, ca fi de nume date dupà caracteristici de virstà, de reproducere, de creftere etc.
     1	Cf. kópyl „bulz mie, pregàtit in tainà de stàpln, odatà cu pregàtirea bulzului mare" la hu^ulii transcarpatici [23, 82] ; kopeleca 2° „oaie care a fàtat primul miei" [7, h. 65, pct. 72].