544
CRITICA §1 BLIBIOGRAFIE
    2.	Prezen^a instrumentalului farà prepozitie pe lìngà un verb nu repre-zintà intotdeauna un indiciu al diatezei pasive ;
    3.	ín sfirsit, diateza este influentatà de semantica verbului ; in virtutea acestui factor, acelasi verb poate fi incadrat cìnd la o diatezà, cind la alta (vezi fi p. 225).
    In orice caz, trebuie sà avem in vedere cà particularitatea acestei catego-rii gramaticale, in raport cu alte categorii ale verbului, consta, mai ales, in faptul cà relatiile pe care ea le exprima depind strici de semantica verbului si se defínese, in primul rind, prin criterii sintactice (in structura propozitiei deci) (vezi fi p. 224).
    In legatura cu raportul dintre verb si obiect in procesul comunicàrii, V.M.N. face precizarea (p. 220) cà el este determinai de caracterul tranzitiv sau intranzitiv al verbului. Dupà pàrerea autorului — ìmpàrtàsità, de altfel, de multi alti lingvifti contemporani — diatezà ar avea numai verbele tranzi-tive (vezi p. 223), pentru cà eie sìnt singurele care alcàtuiesc un sistem de relatii intre aefiune, subiect si obiect (vezi p. 224).
    Desigur, discutía despre categoria gramaticalà a numàrului ori a diatezei, ca si cea care ar angaja alte categorii, specifice limbii ruse contemporane, dar cu implicatii mult mai generale, vaiabile, adicà, fi pentru alte limbi, ar putea continua — in aceleasi sau in alte planuri —, dar nu aceasta a fost intentia noastrà. Punìnd in relief valoarea contributiei, adeseori, originale, cuprinse in prezenta monografie — pe care o recomandàm celor interesati —, noi ne-am spus pe alocuri punctul de vedere, convinfi fiind cà sfera problemelor abordate aici merità ìntreaga noastrà atentie, ea putind constituí obiectul unor dezba-teri deosebit de instructive.
A. VRACIU, T. VRACIU
    RUSKIJ JAZYK, voi. 1-592 p„ voi. 11-321 p„ voi. Ili—376 p„ voi. IV
—	508 p., Editura didacticà fi pedagogica, Bucurefti, 1969 (voi. IV — 1968)
    La indemina studentilor de la secfiile de profil din ìnvàZàmintul superior filologie din Zara noastrà a fost pusà, recent, o lucrare meritorie, menità a inlesni insufirea practicà a unei limbi slave de circuiate interna-tionalà, Limba rusà Primele trei volume (coordonator : conf. dr. Ecat. Fodor) reprezintà o a doua editie, revàzutà fi adàugità, a manualului din 1962, in timp ce ultimul volum, al patrulea, vede acum pentru prima oara lumina tiparului.
    Elaboratà de un colectiv de cadre didactice de la Facultatea de limbi slave a Universitari din Bucurefti, lucrarea de fa{.à, a càrei material este prezentat gradat, pe ani de studiu (primele trei volume sìnt destinate studentilor din anii I—III, iar volumul al patrulea studentilor din anii IV—V), ìfi propune, ca prim obiectiv, „... dezvoltarea capacitàtilor [sic !] de folosire corectà a limbii ruse, vorbite fi scrise, in limitele prevàzute de programa cursu-
1 Profit de prilej pentru a multumi pe aceastà cale tovaràfului conf. dr. Victor Vascenco de la Facultatea de limbi slave, care m-a sprijinit cu amabilitate in redactarea notelor de fafà-