118
I. LOBIUC
    Skrum s.m. „funingine; lina, cìrpà arsa“. Din rom. scrum /94, 174; 96, 210; 27,144 : aici — alte sensuri in alte graiuri 1j. Derivai : (za)skrumity vb. „a arde, a se face scrum ; a ìncepe sa arda“.
     Vàtra s.f. 1° ,,foc" ; 2° (in alte graiuri : §i) „vatrà“. Din rom. vàtrà /94, 179; 27, 125—6: aici si ràspìndirea si etimologia acestui „cuvìnt balcanic“/. In /44, 247/ : imprumut direct la stramoni hutulilor, uglicii, de la bulgari [!]. Pentru 1° : /89, 148/. Ìntìlnit mai ales la hu^uli 2 /7, h, 142 $i h. 148/, acest vechi imprumut rom. este reprezentat prin citeva derivate: (dim.) vàterka ; vatràk s.m. „colibà mica pe lingà coliba principalà a stinei s. pe lingà casa, pentru ìncalzitul laptelui s. prepararea mincàrii“ /cf. 30, I. 129/; vatrySSi s.n. „locul focului“ ; zavatra s.f. „coliba mica, in cosar s. lingà el, in care dorm noaptea ciobanii, ìnsofifi de clini, pentru a pàzi oile“3 Cf. mai sus, sub strunga : zàstrunka si zdstajka. Pentru tendinea graiurilor hutule, realizatà in multe cazuri, de deplasare a accentului pe silaba initialà a cuvin-tului, v. /96, 228/.
     Zgura s.f. „zgura (in cosuri, pipe etc.)“. Din rom. zgùrà. Localizarea la graiurile nistriene /94, 180/ trebuie largita: cuvintul e generai hutul /88, 10; 38, 280/. In v. M. — si sensul mai nou al sursei : „zgura de la locomotivà".
    § 6. Turma
     Botéj s.m. 1° „turma mai mica de oi" ; 2° „droaie de copii ; grup de oameni etc.“4. Din rom. botéi ,,id.‘‘ /94, 133; 84/. Total gresit in /14, 230/, cum se vede din (/3, II, h. 390; 18, 90/).
     Kyrd s.m. „cird". Din rom. cird /94, 158; 89, 148, 149: si dim. kyrdell. Sinonim cu botej, in v. M. e folosit ocazional.
    Tórma s.f. „turmà de oi“, relativ rar intrebuintat. Din rom. turma /94, 176; 27, 140-1; 44, 245/.
    Tot aici notàm fi :
     Hergelija s.f. „multime de cai“. Din rom. herghelie ,,id.“ (/48, I, h. 205/). Facultativ, fa^à de sinonimele : stàdo, hurt kónnyj, kynnóta. (II : asa se spunea pe timpul austriecilor — hergelija).
     1	„Deocamdatà nu e clar, de ce ucr. s- e mai asemànàtor eu alb. sh- decît eu rom. s-. Ce e drept, în unele graiuri mold. st, sk trece sporadic în st, respectiv în sk, ca în kuHura ç.a. [...] ori spudza [. .Acest fenomen se realizeazà si în multe alte cuvinte de origine româneascà : Skam, Skafa, Spatar etc., putîndu-se datora, eventual, unei deprinderi fonetice stràine (germane, polone).
     2	Totusi, ucr. zyva vatra „foc viu", cf. [94, 1. c.], e dérivât uneori din si. com. Hva(ja) vatra : V. Vs. Ivanov çi V. N. Toporov, Slavjanskije jazyhovyje modelirujuSlie sistemy (...), M., 1965, 144.
3	Cf., însà, rom. reg. zâvdtrâ „id.", socotit în [4, 82] ca identic eu zâvdt (< bg. zaviet) [!].
     4	IV : „tûrma u volôx, u nas-botéj „turma la români, la noi botei“; I : pentru „botei" a râspuns eu ucr. hürta, hurtovéc (< pol.) $i numai pentru „turmà" a râspuns : türma-velÿka, botéj-maj ménSe „turma e mai mare, boteiul e mai mic" ; III pentru „mînzàri" a râspuns : kyrd (15—30
oi), tûrma (100—200 oi), stdja (500 — 700 oi), pentru „turmà" : stdja, în v. M. nu numai „coliba baciului", ci çi „toatâ stîna" (ca çi cuvîntul stîna în unele graiuri rom. — [65, 5 n. 1 ; 95, 48 ç.a.]) ; VI pentru „cîrd" ; kyrd, stdja, precizînd cà ai lor spun mai rar tûrma, fiindcâ e „mai pe româ-neçte". III foloseçte régulât botêj, motivînd cà românii mai ales zic cîrd.