502
TR. IONESCU-NI$COV
niei si Romànul din Arad, sà se gàseascà zilnic de vìnzare la o tutungerie din oras 1.
    Ecoul activitàtii lui Jarnik in presa din Ardeal si Tara Romàneascà. La ìnceputul anului 1915, faima de binefacàtor a lui Jarnik sau de „ìngrijitor al rànifilor“ — cum ii spunea un ziar bucurestean — fàcuse inconjurul Ardea-lului. Cìteva publicatii periodice din Transilvania fi de dincoace de munti legau, in aceastà perioadà, numele lui Jarnik de activitatea de samaritean desfàsuratà de el printre rampi, romàni de originà, afiati in lazaretele din Cehia si Austria. Opinia publicà romàneascà era informatà despre rivna neo-bosità cu care profesorul ceh càuta sà aline suferintele fi sà ràspindeascà invàtàtura de carte printre ràniti. Pentru importanza acestui moment istorie, socotim necesar sà subliniem si aceastà cale, prin care personalitatea lui Jarnik pàtrunde tot mai mult in sfera culturii romànesti. Prin februarie 1915, Gheorghe Pop de Bàsesti scria lui Jarnik cà „Ziaristica noastrà in prezent se ocupà de faptele fàrà pereche ale stim. d-voastre, piine de umanitarism" 2.
    Tonul 1-a dat, in aceastà privintà, Gazeta Transilvaniei, pentru care Jarnik a nutrii totdeauna o mare afectiune. Publicìnd articolul Ai carte, ai parte, de care ne-am ocupat mai sus, — artieoi parvenit redactiei prin interme-diul d-rei Mela Popea, — gazeta brasoveanà il ìnsoteste de o seamà de consi-deratiuni, menite sà prezinte cititorilor sài pe Jarnik in noua lui ipostazà. Redacfia era informatà de aparitia. brosurii germano-romàne, destinatà sà ìnlesneascà „intelegerea dintre rànitii romàni si medicii spitalelor“. ìnsà, articolul — inspirai, dupa cum s-a vàzut, de nestiinta de carte a rànitilor, — contine date noi despre activitatea social-educativa a lui Jarnik, ceea ce ìn-dreptàteste redactia sa aprecieze cà „eruditul profesor mai gàseste timp sà viziteze zilnic si pe rànitii nostri din Praga, mìngìindu-i ca un adevàrat pàrinte citindu-le scrisorile, sosite de acasà, fàcindu-le distractii si ìndemnìndu-i sà invete scrisul románese si sà-si iubeascà neamul ; nu avem cuvinte ca sà mul-tumim pentru acest Ínteres farà pàreche , manifestai fatà de feciorii nostri" 3.
    Cum ziarele din Ardeal circulau si in Tara Romàneascà, era foarte firesc ca si redactiile gazetelor bucurestene sà fie in curent cu problemele de care se ocupau foile de peste munti. Numai asa se explicà faptul cà la scurt timp, dupà aparitia aprecierilor de mai sus, ziarul Steagul, din Bucuresti, publicà un artieoi, intitulat Amidi románilor, Dr. I. Urban Jarnik, in care isi propune sà informeze cititorii despre grija pe care Jarnik o purta fatà de rànitii romàni din lazaretele pragheze. „Un asemenea bàrbat, opineazà autorul arti-colului, merità nu numai dragostea, dar si ìntreaga noastrà recunostintà" 4.
    Ìnsà, numai dupà douà zile, acelasi ziar revine asupra acestui subiect, cu articolul Un prieten nepretuit, di. prof. Urban Jarnik. De astàdatà, autorul
      1	Prin martie 1916, Jarnik càuta o tutungerie, situata cit mai aproape de cazarma cu cei mai multi romàni, care sa desfacà Gazeta Transilvaniei. (Vezi Scrisoarea lui Jarnik càtre Mela Popea din 28.111.1916. Arh. St. Bra^ov. Col. Bibl. „Astra“, Bra^ov. Donatia Ioan Popea, Nr. 83).
2	Scrisoarea lui Gheorghe Pop de Bàsesti càtre Jarnik, din 22.1.1915. (Bibl. univ. Cluj f.cotà).
      3	Comentariul redactiei a fost publicat la rubrica Stirilor, „Gazeta Transilvaniei“, LXXVIII (1915), Nr. 7 din 11/24 ianuarie.
      4	„Steagul", II, 1915, Nr. 19 din 22 ianuarie.