120
I. LOBIUC
     Byr(-byr) ! (fi : ibyf!) „strigai cu care se mina oile“. ìn ucr. cuvintul este carpatic mai ales, cu numeroase derivate (necitate in /94, 136/), dintre care in v. M. circulà : byrkaty „a striga astfel la oi“ (fi : zbyfkaty ,,id." ; pentru acesta cf. rom. a zbircài /46, II, 64/) fi bricka (-bricka) ! interj. si s.f. ìn graiul copiilor, Briéka-antroponim. Pentru celelalte v. /30, I, 50, 46, 57 ; 54, 76 — aici se trimite ìnsà la poi., slov., magh. birkaj. Dupà /27, 123/ e mai degrabà un imprumut din dacoromànà decit o creale independentà (cum crede Rud-nyckyj /67, II, 123/) < bir\ (expr. bìr (miodrà) !) (/46, II 118, 68; 3,11, h. 385 fi 3861)\
    Ca(-Ca) ! „strigàt pentru asmutit ciinii asupra cuiva s. la vinat". Cf. rom. (mold.) tal (/75, 628; 68, 252, s.v. cea 2; 18, 891/).
     Civa! (fi : ciba!) „strigàt cil care se alungà ciinii“. In /30, IV, 430/ : ciba! si cibéì — in graiurile carpatice fi cele de la Marea Neagrà. Defi uneori rom. liba ! este explicat prin ucr. (/18, 893/, unde se trimite la ucr. 6iba\, formà ne-atestatà cu acest fonetism [!]), formele hu|ule cel pu^in sint modificate sub influenza fonetica rom. De altfel, Sylo /76, 84—85/ derivà interj. a-ciba\ direct din rom. tiba ! [!] (< germ. zibbe).
     Cu-cu ! (fi : co-co ; cikèo !) „strigai pentru chemat porcii“ (fi substantivat, ìn limbajul copiilor: cótka, cicóka s.f. „porc“). Cf. rom. ciò! ciu(c)!, eie!, cicio-cicio!, cicioa! ,,id.“ 2 (/4, 24: 46, I, 59, 99; II, 85/).
     Hac ! (fi: hai!) „strigàt pentru alungat porcii"! Pentru alte graiuri carpatice v. /3Ó, I, 277/. Cf. rom. haci!, hati! ,,id." (/I, II, p. I, 377 : „Si rutenii intrebuin^eazà interj. haci! cìnd alungà porcii"; 46, II, 100; 47, I, 175, 210/).
    Hyj ! (fi: hy!) „strigàt pentru mìnat vacile (fi boii)“. Cf. rom. hai! ,,id." /5, 60/. Altfel: /67, VII, 592, 593, 613; cf. ceie spuse aici, p. 666, cu privire la interj. hov! „stai!“/. Derivat : vb. hyjkaty „a striga (la vite) : hai!“.
     Hyrst ! „strigàt pentru gonit oile din strungà in spàtàri, la muls". Cf. rom. Mrstì ,,id." (/63, 165; 65, 14/).
     Kyc ! „strigàt cu care se alungà pisica". V. in /30, I, 237/ : kee-kee ! ; kys, kys!. Cf. rom. chet!, càt! ,,id." (/46, I, 90, 100; II, 85; 47, I, 60, 164/).
     Myc(-myc) ! „strigàt cu care se cheamà pisica" (fi substantivat in graiul copiilor ; myéka „pisicà", termen de alintare, cu vocativul de apel : mycku (-mycku) ! ; mai rar : myca fi dim. mycùcka). Din rom. reg. mit (fi interj. pentru pisici) < mila, mitùcà, cu pi. mitùci, mìtùce (/2, f. 10—11, 728, 732; 48, II, h. 485/) 3.
     Na-na ! (fi : ninà-ninà !) „strigàt cu care se cheamà vacile" (fi subst. in limbajul infantil : nindka „vàcutà"). Cf. rom. nea! ,,id." (< nene(a)), nened! (118, 532; 4, 49; 46, I, 61, 105/)4.
      1	Interj. btrco-biri e tratatà, dimpotrivà, ca rezultlnd din ucr. birba „oaie" + interj. bìr ! in [4, 17]. Contra — [66, 432], unde ucr. birba „un fel de oi" < rom. bircà „oaie cu lina creafà §i micà Cf., ìnsà, [77, 117 — 8; 19, 210; 67, II, 124], iar pentru interj. byr\ §i [36, 6].
      2	Cu punct de piecare In cica < (pur)cicà ([1, I, p. II, 399]).
     3	Cf. acclami imprumut in maghiarà [19, 122]. V. discuoia ampia a ariei acestui element, a sursei posibile (germ. dial. Matz „pisicà") $i a eventualelor sale inrudiri mai largi in [81, 98 — 99],
      4	In v. M. nu se intilnesc cuvintele : nétia (dim. nérìka, néneika), „mamà" si né-Ao „tatà" din alte graiuri ucr. carpatice [30, II, 552],