124
I. LOBIUC
     Fàman s.m. „(berbec si tap) lipsit de testicule, inapt de pràsilà“ (II, III). Din rom. fàmàn ,,id.“ (/I, II, p. I, 42/)x. Acest cuvint (ini. II : vechii hu^uli il utilizau Constant), folosit incà in v. M. alaturi de ucr. jelovéc, jélovyj, jelo-véga, ar completa, astfel, seria arhaismelor lexicale fi semantice romànesti din limba ucraineana, cf., d. p., /94, 111—2/.
     Harmasàr, s.m. ,,cal apt de reproducere“ (fi peiorativ, la adresa bàrba-tilor). Din rom. harmasàr /94, 148/. Der. : (dim.) harmasàryk (dar si termen tehnic in timplàrie, fieràrie), harmasàrycok.
     Plekotóra s.f. „(oaie) aplecatoare“ 2. Din rom. aplecàtoare. Der. : plé-kanti „mielul aplecat astfel“. V. § 1 : plekaty.
     Ryngàc s.m. 1° ,,bou s. cal lipsit de testicule s. bun de pràsilà iniziai, dar castra# ulterior“3; 2° „(peiorativ, despre oameni) bàlos, nesuferit, vicios". Din rom. rincàci ,,id." (/58, 231; 65, 55, ; cf. 59, 198; 66, 241/); cf. arom. arungaciu. V. fi /94. 17/.
    Stèrpa s.f. „(oaie) stearpà“, frecvent ca fi sinonimul sàu ucr. jélova. Din rom. stearpà ,,id.“ (/95, 114; cf. 66, 232/)i.
     Styra s.f. „oaie s. scroafà care nu fatà niciodatà"; cf. fi /30, IV, 514; „oaie- stearpà“/. Din rom. §tirà, ìnv. fi dial., „stearpà“ (/IO, 1259; 18, 839; 66, 274/).
     A. 2. Organism ; fiziologie ; boli 5
    Dalàk s.m. „boalà a oilor“. Din rom. dalàc ,,id.“ (/71, 62; 64,181; cf. 13, 284/). Pentru alte graiuri ucr. vezi /33, 17/.
     Ganc s.m. „orice boalà a animalelor“ (III : fi a omului) ; fi in alte graiuri : /30,1, 346; 79, 44/. Din rom. dial. ganci ,,id.“ (/I, II, p. I, 219; 46, II, 60/). Cf. /67, IX, 799; 38, 285; 6, 12; fi 77, 370/. Der.: ganéovàtyj „cu ganci“. Sinonim : expr. z gancétti.
     Gusa s.f. „gufà“ ; fi expr. : nalyvàty gùsi „(despre oi)?“. Din rom. gùsà ¡94, 147/. ìn v. M., cuvìntul posedà sensurile 2°, 3° fi 4° ale etimonului (/l, II, p. I, 331/) ; fi : poreclà a unei femei.
     Kàrdas s. m. „stìrv de animai". Nu am putut stabili o sursà precisà. Cf. rom. cardas; poi. kardasz, kurdesz; germ. Karde ; etc.
     Làba s.f. 1° „labà de animai; 2° „(iron, fi fam.) minà" ; in /30, II, 337/, alt sens, tot la hu^uli. Din rom. labà /88, 2/.
     Skójka s.f. (mai des la pi. : skojky) „excrescentà osoasà pe copita calului“. Din rom. scóicà ,,id.“ (/64, 82, 227; 10, 1121/). Cf. altfel, ìn /30, IV, 138/. La alti hutuli — absent /7, h. 24/.
     1	Arhaism, eu acest sens, în rom., folosit încà, sporadic, în unele graiuri populare, dar pentru notiunea de „hermafrodit“, cf. A LR II, I, Supliment, h. 16, pet. 876, 928, 478 fi 605 (ceea ce contrazice pàrerea din [1, ibid.] cà acest sens ar fi neatestabil).
     2	Numai inf. II : drüha marna „mamà de-a doua".
 3	II : ,,bou castrat care îsi revine, fàrà a fi însà buhdj, adicà apt de reproducere".
      4	Termen fàrà corespondent, întrucît aici ucr. jélova semnificà „oaia (vaca) care nu fatà un an, doi s. numai cîtiva", avînd ca sinonim çi cuvîntul, iaràfi propriu, perexydnyca.
     5	în aceastà rubricâ gàsim cele mai putine împrumuturi. Multe dintre ele se referà, ca fi cele din alte sectoare, cum s-a vàzut, fi sau mai aies la corpul omenesc. Aici am inclus doar acei termeni care sînt, prin semanticà, preponderent „zootehnici".