CRITICA ÇI BIBLIOGRAFIE
557
    ín primul capítol, Ree, récewéda (Zakladne zapfijeca) (p. 7—11), sint prezentate notiuni generale despre limbà si, in special, despre limba luzacianà superioarà cu stilurile ei functionale, despre lingvisticà fi cúmpartimentele ei.
    Capitolul al II-lea, Fonematika (fonologija) a fonetika (p. 12—43), este consacrai foneticii, fonologici si ortoepiei. Este o analiza succinta cu consideraci generale asupra foneticii limbii studiate. Ar fi fost util un studiu mai amplu privind sistemul fonologie al acestei limbi pe pian sintagmatic si pa-radigmatic, caci in acest domeniu s-a fàcut foarte putin, studiile existente fiind consacrate mai ales fonologici diacronice a limbii luzaciene superioare2.
    Capitolul al III-lea, Morfologija (slowotwórba) (p. 44—242), ìncepe cu o scurtá caracterizare a cuvintului ca unitate lingvisticà. Partile de vorbire, 11 la numàr, sìnt grupatè dupà criteriul lexico-semantic si gramatical in 3 clase, confinimi : a) cuvintele autosemantice — polnowoznamowe abo awtosemantiske slowa : substantiv, adjectiv, verb, adverb, cuvintele predicative, — predikatiwy — de tipul trjeba, mózno, styskno, hódz, zel ; cuvintele demonstrative — pokazowace abo demonstratiwne slowa ; cuvintele nume-rative — licace abo numeratiwne slowa; b) cuvintele sinsemantice — nje-polnowoznamowe abo synsemantiske slowa; prepozi^ia, conjunc^ia, partícula;
c)	interjectia — interjekcije.
    De asemenea, foarte succint a fost prezentatà formarea cuvintelor.
    Incepind descrierea pàrplor de vorbire cu substantivul, prof. H. Sewc acordà o atentie principalà categoriilor gramaticale : paradigmei si tipurilor derivative ale substantivelor. Dintre categoriile gramaticale ale substantivului sint examínate : categoria genului, numàrului, cazului ; subcategoria animat-nonanimat, personal-nonpersonal.
    Dublìnd terminologia lingvisticà autohtonà, care de fapt ìncà nu s-a stabilizat, cu terminologia internationalà sau cu cea germanà, autorul dà si in cazul categorici personal — nonpersonal termeni paraleli : muskowoso-bowosc — njemuskowosobowosc : rationalia-irrationalia (p. 54). In cazul de fatà, credem cà paralela nu este reu^ità, intrucit personal, mai bine zis personal-masculin, se referà numai la un cerc restrìns de cuvinte. Termenul autohton (cf. in lb. polonà : mgskoosobowy) oglindeste fenomenul lingvistic respectiv mai exact. Autorul urmeazà traditia in determinarea categoriilor gramaticale animat-nonanimat, personal-nonpersonal, denumindu-le subcate-gorii semantico-gramaticale ìncadrate in categoria genului (p. 59). In lingvis-tica contemporanà eie sint considerate categorii gramaticale de sine stàtàtoare1. ìntr-adevàr, aceste categorii sint folosite in calitate de semne distinctive in descrierea tipologicà a categorici genului in diferite limbi2.
      1	Vezi M. Rytarowska, O pochodzeniu samogiosek sciesnionych ó, ë w jçzyku gôrnoluzyckim, în „Slavia occidentalis", t. VI, Poznan, 1927 ; Z. Stieber, Stasunki pokrewieústwa jgzykôw luzyc-kich, Krakôw, 1934 ; V. A. Dybo, 06 ompajtceHuu dpeemx KOAmecmeemux u unmonauuoiiHbix omHouiemü e eepxnejiyoKuifKoM R3bii<e, în CepGo-AyxcuiiKuit mmeucmmecKuü côopnm, Moscova, 1963 çi áltele.
      2	Cf. L. Hjelmslev, Animé et inanimé, personnel et nonpersonnel, în „Travaux de l’institut de linguistique de Paris", v. I, 1956; Ocmeu nocmpoenun onucame abrioic zpaMMamiiKU co-epeMennozo pyccKozo Aumepamypuozo H3bim, Moscova, 1966, çi áltele.
     3	Vezi O. G. Karpinskaja, Memodbi munoAozmecKozo onucamn cm8hhckux podonux cucmeM, în JlmzeucmmecKue uccAedoeamn no oôufeü CAaemcKoü munoAozuu, Moscova, 1956.