226
LAURA BAZ-FOTIADE
(Avarili) are loc in 1818. (De atunci, majoritatea comediilor lui au fost tàl-màcite fi reprezentate in romàneste. Printre traducàtori se numàrà persona-litàti de vazá, ca I.H. Ràdulescu, C. Negruzzi, I. Ghica, etc. „Alegerea pieselor lui Molière pentru a fi tipàrite fi jucate indica preferita pentru operele in care e prezentatà satira moravurilor (Am/itrion, Silita càsàtorie), in care se accentueazà critica burgheziei care imità felul de via^à aristocratic fi aspira la titluri de noble^e (Georges Dandin, Bàdàranul boerit) ... Toate aceste traduceri, farà a atinge nivelul corespunzàtor originalelor franceze, reufesc sà familiarizeze publicul romàn cu un numr remarcabil de comedii molierefti “1.
    Nicolae Iorga atestà cà Georges Dandin a fost tradus la noi mai intìi in grecefte, de C. Aristia, in 1827, (traducere apàrutà la Tipografia nouà din Bucurefti2), iar G. Oprescu publicà douà pagini de facsimil ale acestei traduceri 3. Tot el aratà cà aceastà piesà a fost tradusà in romànefte de Gr. Grà-difteanu-fiul4. ìntr-un studiu documentar George Càlinescu publicà lista pieselor traduse pinà in 1836 (cf. „Gazeta teatrului national", 1836, nr. 3, p. 32), mentìonìnd fi pe cele aflate sub tipar. Printre eie se numàrà fi George Dandin sau Bàrbatul incornorat de la Molier (sic), in traducerea lui D. Maiorul Voinescul5. Din compararea datelor reiese cà varianta romàneascà este ante-rioarà celei bulgare, ceea ce constitue un argument in plus in sprijinul afirma-tiei de mai sus. Orizontul cultural al traducàtorului atestà, de altfel, o bunà cunoaftere a limbii romàne 6 (nu fi a limbii franceze), iar unele particularitàti de stil ìntìlnite in traducere tràdeazà varianta romàneascà dupà care a lucrat autoru; . .rsiunii bulgare. Iatà cìteva exemple :
  JIioóeH: Hmcaic, Hmcaic. Hmoui yxo-	Liuben : De loc, de loc. Ai poftà
ma da Me eoàuiu 3a noca.	sà ma duci de nas.
  KjiHTaH/ipy: BnpBaM. Mmom u	Klitandru : Cred. Ai si mina unui
MUHa uà mhozo u3Kycen noeeK	om foarte prefàcut!
(p. 62);
  r. AaHaeH: 3aufomo ce euMcòaui	G. Dandin : Pentru cà te vezi strim-
ymecHem om ecumu cmpanu (p. 77);	toratà din toate pàrtile.
     In traducere intilnim fi interjec|ii romànefti, ca pài, aoleu, sau expresii de tipul : ifenyeaM mu ptifeme „sàrut miinile“, KaKea cmdocm ,,ce plàcere", Kbde dneojiume ocmana „unde dracu ai ràmas“, ufe mu daM npe3 noca „0 sà-Ji dau peste nas“ etc.
    In text mai intilnim fi un alt element care sugereazà izvorul románese al traducerii : multe nume ale personajelor piesei sint bulgarizate — fapt caracteristic pentru acea epocà Liuben, Anghelinka, Gheorghi Danden, insà numele lui Clitandru este romànizat, prin terminala u. Dacà ar fi fost bul-garizat, ar fi trebuit sà fie KAumaudbp.
      1	G. Oprescu, Istoria teatrului in Romania, Bucurefti, 1965, p. 268 — 269.
2	N. Iorga, Molière si Romànii, „Revista Istoricà", anuí Vili, 1922, nr. 1 — 3, p. 4 — 5.
      3	G. Oprescu, op. di., p. 269.
      4	Ibidem, p. 269, cu titlul Georges Dandin sau Bàrbatul cornorat in parere.
      6	G. Càlinescu, Material documentar, „Studii fi cercetàri de istorie literarà fi folclor", 1959, nr. 1-2, p. 386.
      6	Al. Burmov fi M. Stoianov, op. cit., p. 231, coloana II.