242
LUCIA DJAMO-DIACONITÄ
BacdpaKd KOH<KO>Ad ,,în timp ce stipînea si domnea (stâpînind si domnind) loan Basaraba voievod“ 1 (1477, Arh. St. Br., nr. 112).
    Un alt exemplu de dativ absolut prin care se exprima o propozitie temporali apare in datarea unui priyilegiu comercial acordat brasovenilor de cátre voievodul Dan al II-lea : MtCAi^a rfH. .a. rtlìTÀ' >kì T6KÀ'I|Ià> .xS^aîT. „luna ianuarie 30, fiind (cìnd era) anul curgätor 6939 (1431),“ Arh. St. Br., nr. 768).
    Afadar, cu exceptia titulaturii domnului, unde apare ca o formuli de cancelarie, pu£in variabili, dativul absolut este folosit numai in 4 din cele 467 documente, emise ìntre anii 1374—1500 pe care le-am cercetat. Aceasti frecventi atìt de redusi a dativului absolut constituie, credem, o dovadi certi ci ìn epoca de care ne ocupim constructia respectivi era in curs de disparire.
    b)	Dativus cum infinitivo2. Constructia sintactici speciali, „dativ cu infinitiv“, care in slava veche reprezenta o influenza a limbii grecefti3 fi ìndeplinea ìn frazi rolul de subiect sau complement, se ìntìlneste foarte rar in limba documentelor slavo-romàne fi numai in documente de danie si ìntirire.
    Mentionim in primul rìnd urmitoarea formuli într-un document prin care se asigura cilugirilor de la ministirile Tismana si Vodita dreptul de a fi „de sine stititori" : nonfA-kiu rocnoACTKO aih : cd/HOKAdCTHWAx ETiITH kt* wko» /VioHdCTHp» HHOKGMl „poruncefte domnia mea cilugirilor din amìndoui ministirile si fie de sine stititori" (1385, oct. 3, Arh. St. Bue., S.I., nr. 2). Formula se repeti in 7 documente, ultima mentitine dàtìnd din anul 1439, august 2 (Arh. St. Bue., Pece^i nr. 1).
    Celelalte doui construct de dativ cu infinitiv apar într-un document emis de cancelaría voievodului Vlad Cilugirul §i anume : no ch\- X0T6-IJIHA1 EHTH HiIGTflEHHKOJI h k-kcíh vm w XpHC-r-fe epítíh ¿ì hav cS kti
flHHJg, HdM JKt H HdUIHiil pOAHTirtÉA\ K"K KtîMHOf K'KCnO,UHHdHÏ( H no CHX X0T6I|IHiU EH I H H6/V0Æ1 HflIIIHffl h GTiPO/V,HHKOrtl4 „dupi aceea celor ce vor fi nastavnici fi tuturor celor in Hristos frati si le fie de hrani, noui fi parin-tilor noftri de vefnici pomenire fi dupa aceea celor ce vor fi, copiilor noftri fi rudelor“ (1494 mart. 16, Arh. St. Bue., S. I., nr. 91).
    Asemenea construc^iei sintactice speciale „dativ absolut“, „dativul eu infinitiv“ apare în limba documentelor noastre numai în formule de cancelarie, ca o reminiscenta, fiind de fapt o formi iefiti din uz.
    Propozitiile participiale fi gerundive se întîlnesc, mai rar, în privilegii comerciale fi în corespondenta fi, în numir mai mare, în hrisoave de danie si de întirire. în cadrul documentelor de danie fi întirire, numirul lor sporefte în actele acordate ministirilor, atingînd procentul cel mai ridicat în hrisoa-vele acordate ministirilor din afara granitelor tirii. Aici, constructiile men-tionate se mai întîlnesc chiar spre sfîrfitul secolului al XV-lea.
      1	I. Bogdan, Relafiile, p. 133, a tradus în mod eronat „oblàduitorul si domnitorul loan Ba-saraba voievod".
2	A. Vaillant, Mavuel, p. 361, denumeçte aceastà construct „proposition infinitive“.
   3	Vezi Tadeusz Lehr-Splawinski çi Czeslav Bartula, Zarys gramatyki, p. 159.
      4	Precizàm cà în acest document, în care numele diacului este ilizibil, apare si o construcfie (ultima) de dativ absolut.