604
CRONICA
niul ijtiin^ei limbii au fost finute urmàtoarele prelegeri $i conferire: prof. dr. Tine Logar, Dialec-tele fi graiurile slovene de sud-vest1, cuprinse intre Ljubljana §i nordul peninsulei Istria: graiuri cu demente caracteristice regiunilor Gorenjska §i'Dolenjska (situate imediat la vest de capitala Sloveniei), aialectul „horjulsko-vrhniski", dialectul din Notranjsko $i, in sfir^it, dialectul dekan din apropierea ora^ului Koper; cercetàtor §tiintific Stane Suhadolnik, Lexicul limbii slouene literare contemporane, comunicare axatà pe analiza stilistica §i diacronica a cìtorva din cei 110.000 termeni pe care íi posedà limba standard la ora actualà; asist. dr. Martina Orozen, Evolufia gindirii lingvistice slovene in lucràri descriptive cu caracter normativ, in care autoarea trece in revistà principalele lucràri de gramaticà, Incepind cu cea publicatà de A. Bohorié in 1584 la Wittenberg; dr. Vatroslav Kalenié (lector de sirbocroatà la Universitatea din Ljubljana), Intrebuintarea adjectivelor in slovena fi sirbocroatà, o analizà contrastivà a termenilor cu acetati sens, in ambele limbi, de tipul sloven, pogovorni ’colocvial, din domeniul limbii vorbite’, scr. razgovorni ’id.’ ; cercetàtor $tun£ìfic France Novak, Evolutia lexicografiei slovene, cu privire spe-cialà asupra recentului dicfionar explicativ (Slovar slovenskega knjiinega jezika), din care a apàrut, Sn 1970, primul volum.
     De-a lungul celor douà sàptàmini, cìt a durat Seminarul, cursurile practice au fost prece-date, zilnic timp de o orà, de prelegeri de istorie a limbii slovene $i dialectologie, Minute de acad. prof. dr. France Bezlaj $i prof. dr. Tine Logar, reputaci specialisti in domeniul slovenisticii.
      Vom aminti, in continuare, titlul comunicàrilor cu caracter extralingvistic, destul de variate ca domenii $i tematica, majoritatea cu caracter literar sau cultural. ín domeniul literaturii: prof. dr. Janko Kos, Puncte noi de vedere asupra literaturii slovene din evul mediu ; prof. dr. Boris Paternu, Schità de istorie fi tipologie a poeziei slovene 2 ; prof. dr. Frane Zadravec3 , Doi poefi sloveni de dupà 1918 (este vorba despre Alojz Gradnik, 1881 — 1967, ?i mai ales despre nemuritorul bard neoromantic Sreéko Kosovel, 1904—1926, autorul cuvintelor programatice: „Moja pesem je eksplozija...") ; doc. dr. Breda Pogorelec, Caracterul regional al exprimàrii lingvistice in literatura slovenà (temà cu subiect lingvo-literar) ; prof. Mira Medved, Meleagurile slovene in poezia din secolul al XIX-lea ; lect. Stefan Barbariè, Privire de ansamblu asupra poetica slovene moderne ; asist. MatjaS Kmecl, Despre etapa actualà a literaturii slovene. ín domeniul iatoriei $i al filozofiei: doc. dr. Janko Pleterski, Slovenii fi plebiscitul din KoroSho ; prof. dr. Vladimir Klemeniii, Probleme sociale si demografice privind mobilitatea slovenilor ; prof. dr. Stane Gabrovec, Sàpàturile arheologice din Stilna fi insemnàtatea lor pentru cultura hallstatt de sud-est ; doc. dr. Frane Jerman, Filozofia in Iugoslavia din 1945 pinci in prezent. In domeniul artei, in special al muzicii: prof. dr. Stane Mikuz, Grafica in perioada ràzboiului de partizani ; acad. prof. dr. Dragotin Cvetko, Opera slovenà moderna, o trecere in revistà, extrem de inte-resantà, a compozitiilor muzicale slovene cu actiune scenic-dramaticà, incepind cu „Lepa Vida“ (1907) de Risto Savin, prima operà slovenà neoromanticà, $i terminind cu unele lucràri din anii
     1	Prof. dr. Tine Logar este unul din cei mai cunoscufi dialectologi sloveni ?i, in generai, iugoslavi. Iatà o listà, incompleta, a principalelor sale lucràri: Karakteristika in klasifikacija gornjesavinskih govorov, in „Slavistiina revija", V—VII (1954), p. 155—162; Zanimiv problem iz solkanskega govora, ibid., Vili (1955), p. 39—42; 0 razvoju in nekaterih posebnostih avSke govorice, ibid., Vili (1955), p. 43 — 50; Pripombe k obsegu in karakteristiki kraSiine in notranjS-iinev RamovSevih, Dialektih, ibid., Vili (1955), p. 50—54; Znalilnosti kojSianskega govora, ibid.. TX (1956), p. 34—44; Belokranjski govori, ibid., XI (1958), p. 145—155; Govori na Pivki. Gla-soslovje in oblikoslovje, in „Rasprave SAZU", V (1959), p. 3—18; Glasoslovne in morfoloSke poseb-nosti v govorici sloveniziranih Nemcev, in „Slavistiina revija", XVI (1968), p. 159—168.
      2	Apreciat critic literar, $ef al Catedrei de istorie a literaturii slovene, prof. dr. Boris Paternu este autorul unor lucràri capitale de estetica, liricà ?i prozà slovenà. Comp., de ex. : B. Paternu, Slovenska proza do moderne, Koper, 1957; Id., Slovenska literarna hritica pred Levstihom, Ljubljana, 1960; Id., Estetske osnove Levstikove literarne kritike, Ljubljana, 1962; Id., Struhtura in funkeija Jenkove parodije v razkroju slovenske romantilne epike, in „Slavistièna revija", XVI (1968), p. 7-63.
      3	Specialist in domeniul criticii literare si a eseisticii, profesor de istorie literarà la Facul tatea de filozofie din Ljubljana, Frane Zadravec a elaborai lucràri fundamentale de speciali tate. Comp., de ex., in ultimul timp : Frane Zadravec, MiSko Kranjec (1908—1935), [Ljubljana], 1963; Id., Oktobrska revolueija in slovenska literatura, [Ljubljana], 1968; Id., Dramatika Slavka Gruma, In „Slavistièna revija" XVI (1968), p. 413—468.