586
CRITICA SI BIBLIOGRAFIE
importante; muzeele care o prezintä (impreuna cu sectiile speciale din mu-zeele generale) sìnt in numär de 69. Autorii aratä ce mai ramine de fäcut pentru ca vizitatorii — bulgari si sträini — sä o poatä cunoaste, prin inter-mediul exponatelor, in adevärata sa valoare (nr. 6 din 1967, p. 86 — 96).
     Radi Boev aduce cìteva date noi referitoare la Participarea bulgarilor la räzboiul Crimeii (1853—1856) pe baza unui important document desco-perit personal in arhivele sovietice (nr. 1 din 1968, p. 90—94).
     Cu prilejul centenarului mortii lui G. S. Rakovski, Hr. Hristov publica studiul Gheorghi Rakovski si revolutia nationalà bulgarà (nr. 1/1968, p. 47 — 67), in care se analizeazä ideologia fi activitatea revolucionará a lui Rakovski, luìndu-se fi pozitii critice fata de cìteva afirma^ii neìntemeiate ale unor istorici sträini.
     L. Atanasov serie despre Liuben Karavelov, primul bibliograf bulgar in domeniul istoriei (nr. 3/1967, p. 69—73), conchizind cä marele revolutionär poate fi considerai fi primul bibliograf in acest domeniu. Activitatea sa de bibliograf, observa autorul, este pusä tot in slujba eliberärii Bulgariei. T. Ghenov aratä Rolul emigratici bulgare in miscarea de eliberare nationalà din ajunul ràzboiului ruso-turc 1877—1878 (nr. 1/1968, p. 75—90). Se vede ciar contribuya masivä a emigratici din Serbia, Romania fi Rusia.
     §i Iono Mitev analizeazä ìntr-un alt artieoi contributia bulgarilor din emigrale. In afarä de studiile publícate pinä acum, d-sa aduce materiale din ziarul Bàlgarski glas, care a apärut in anii 1876—1877. Aflìndu-se sub influenta Comitetului central revolutionär bulgar din Bucuresti fi apoi a Comitetului de la Giurgiu, emigratii au contribuii cu arme, bani, etc. in sprijinul armatei rusefti si au dat voluntari, care au fost instruiti in tabära bulgarà de la Ploiefti. O micä minoritate, aflatà sub influenta burgheziei bulgare conservatoare a avut aceeasi pozitie reactionarà pe. care o avea si Societatea bulgarà de binefacere din Bucurefti, condusà de Hristo Gheor-ghiev. Dacà ar fi utilizai fi presa romàneascà a vremii, autorul articolului ar fi putut adäuga ceva fi despre sprijinul material dat de càtre aceiafi bulgari armatei romàne care a luptat la Grivita fi Plevna. Dar fi färä aceasta, comu-nicarea lui Iono Mitev din primul numär pe anul 1967 al revistei (p. 55 — 62), reprezintä o contributie foarte utilà la activitatea politicà a emigratici bulgare in ultimii ani dinaintea eliberärii tärii.
     O deosebit de interesantà contribuye reprezintä comunicarea lui S. Da-mianov Complotul de la Lom (1867—1868), organizatie care a actionat ca filialà a Comitetului centrai secret bulgar, ìnfiintat la Bucurefti in 1866. Autorul aratä legäturile acesteia cu Romània, de unde se aduceau arme si manifeste (nr. 2/1967, p. 59—67).
     V.	Haginikolov analizeazä din nou problema Participàrii bulgarilor la ràzboiul de eliberare si caracterul acestuia (nr. 1/1968, p. 33 — 47). Autorul face o atentä analizä asupra caracterizärii marxist-leniniste a ràzboiului. Se aratä cä participarea bulgarilor nu trebuie redusà doar la corpurile de voluntari organízate in Rusia fi Romània, fi cä ea a constai fi dintr-o serie de alte manifestäri, la care a luat parte ìntregul popor bulgar. Pentru acesta din urmä räzboiul din 1877 a jucat in acelasi timp rolul unei revolutii bur-ghezo-democratice. Hr. Hristov serie despre Eliberarea Bulgariei si ràscoala