METALIMBA SLAVISTICII ROMANEijTI
97
de limba paleoslovenicä..(subì, n.) (v. Studiul introductiv la vol. de sub nr. [6; 21])1-
    Pentru a explica originea acestei sintagme stabile, vom menziona cä in limba germana, pe la mijlocul secolului trecut, vechea slavä era denumitä in douä feluri : (die ) altslovenische Sprache2 si (die) altkirchenslavische Sprache 3, aceastä denumire, din urmä, mentinindu-se fi azi. Cam aceeafi era situala fi in latina savantä pe care o foloseau slaviftii europeni in jumätatea a doua a secolului al XIX-lea: pentru vechea slavä circulau termenii (lingua) palaeoslovenica * fi (lingua) palaeoslavica5 (in care numai primul termen al compunerii este comun). Aceastä dicotomie terminologica nu era intimplä-toare. Primii slavifti (mai ales cei de origine slovenä : B. Kopitar, Fr. Mi-klosich) considerau cä, intrucit cea mai veche perioadä a paleoslavei a fost cea moravo-panonicä, paleoslava ar fi fost la origine un idiom al slavilor panonici 6 sau sloveni, de unde fi termenul respectiv : palaeoslovenicus (lat.) altslovenisch (germ.).
    Rom. paleoslovenic, azi arhaic, este deci un imprumut savant, datorat terminologiei ftiinfifice a latinei vehiculate de slaviftii din secolul trecut, iar sintagma limbä paleoslovenicä, formatä in romänä, poate fi considerata,in intregul ei, calc frazeologic 7 cu etimologie multiplä 8: lat. lingua palaeoslo-venica, germ, altslovenische Sprache, ceh. jazyk staroslovénsk^9, s-cr. staro-slovenski jezik etc. Introducerea acestui termen-sintagmä in metalimba sla-visticii noastre se datoreazä, credem, lui loan Bogdan (v. mai sus), care cu-noftea limbile menzionate fi terminologia respectivä din perioada studiilor sale la Viena.
    In aceeafi perioadä, adicä in ultimele decenii ale secolului trecut, ne intimpinä termenul urmätor, limbä paleoslavicä : la B. P. Hasdeu (care-1 orto-grafiazä pe paleoslavic cu cratimä : paleo-slavic ([15] ; s.v. apus) fi la loan Bogdan [5], [8 ; 32], la acesta din urmä cel de-al doilea element al sintagmei, deter-
      1	Comp., în aceeaçi ordine de idei, aparifia, tot incidentalä, in unele lucräri de azi a termenului dialecte slavice 'limbi slave’, despre care vorbeam în studiul anterior (din Rsl, XII 1970).
      2	Comp., de ex., denumirea a douä lucräri publicate de F. Miklosich la Viena în 1850 : Lautlehre der altslovenischen Sprache ?i Formenlehre der altslovenischen Sprache. Pt. terminologie comp., de asemenea, titlul lucrärii lui V. Jagié, Ein verkanntes altslovenisches Denkmal, apärutä aproximativ în aceeaçi perioadä în „Archiv für slavische Philologie" (Berlin).
      3	Comp, sub raport metalingvistic : A. Schleicher, Formenlehre der kirchenslavischen Sprache, Bonn, 1852; P. Diels, Altkirchenslavische Grammatik, I—II, Heidelberg, 1932—1934.
      4	Dic^ionarul lui Fr. Miklosich este intitulât, dupä cum se çtie, Lexicon palaeoslovenico-graeco-latinum emendatum auctum, Viena, 1862—1865, iar una din lucrärile lui V. Jagié poartä denumirea Specimina linguae palaeoslovenicae (1882).
      5	La începutul secolului nostru, la Veglia (Krk), se editau Publicationes palaeoslavicae Academiae Veglensis.
      6	Vezi Nicolaus van Wijk, op. cit. (ed. rusä), p. 18. De fapt, pärerea persista în editii recente ale unor lucräri mai vechi : „L’ancien slovène est le slave liturgique" (Émile Littré, Dictionnaire de la langue française, t. 7, Paris, 1962, s.v. slovène).
7	Despre calcurile frazeologice vezi Theodor Hristea, Probleme de etimologie, Bucureçti,
 1968,	p. 176 ?i urm.
      8	Asupra etimologici multiple vezi Al. Graur, op. cit., p 67 — 77.
      9	Si în cehä (comp. termenii din germanä çi latina savantä) mai figureazä o altä denumire : jazyk staroslovanskÿ.