116
I. LOBIUC
    Cynkús (§i: cinkús) s.m. „carimb". Din rom. dial, tíncús(a) „id.“ (17, 10; 65, 23; 73, I, 245 si, mai ales, 95, 76; cf. 72, II 209). Sursa polonezá (cienkusz) este, fonetic, mai putin probabilá.
    Cubérka s.f. „gáleatá pentru láturi (la stíná si, indeosebi, in gospodárie)" — in alte graiuri hufule : „putiná de muís vacile“ /30, IV, 474; tot aici. 426: ceberka „vas de metal" — fárá localizare/. Din rom. ciubár (cf. 10, 277- Mold., Trans. -Carpati (sau, poate, chiar din rom. ciubárca „putiná mare de lemn“ (CV, II, 2, 31-Gorj, apud 77, 229), prin apropiere de cebér „vadrá mare de lemn“/30, IV, 426/ (< pol., nu din rom., ca ín/38, 260). Cf. [88, 10]. In v. M.: si ca poreclá batjocoritoare de femei.
    Flojéra s.f. „fluier lung ciobánesc" (der., dim.; flojérka „fluier obisnuit"). Din v. rom. dial, fluiárá /94, 142; 27, 141; 88, 15/.
    éelétka s.f. Io „vas de lemn pentru produse"; 2o „unitate de capacítate pentru diverse produse (dar nu si pentru lapte)". Derivat propriu din geléta (neuzitat ín v. M, la alfi hutuli- da: 89, 148) < rom. galeátá /94, 144; 6, 12; 67, IX, 818/.
    Gl’eg s.m. 1° „cheag“; 2° „ (fig.) spermá" (ca $i alte graiuri: procutiene, de stepá- /44, 242/). Variante $i derívate in /94, 153-4; 7, h. 94/. Adáugám, din v. M.: gligíwka „cheagornitá" 1; gl'ygiti (moloko) ,,a inchega (laptele)“ §i gl'icka „táujer“. Localizarea din /94/ trebuie extinsá si la graiurile sud-estice, de stepá (din reg. Xerson, Odessa etc.), ca si la cele de pe Nistrul mijlociu si inferior /8, 167; 82, 178; 79, 44/, graiuri ai cáror purtátori s-au ocupat, mai mult sau mai pufin, cu oieritul. Din v. rom. cl'ag /94; 88, 11; 89, 148; 67, IX, 843], Opinia din /44, 242/ este neintemeiatá. Despre greutatea de a data imprumutul: /19, 414; 23/.
    Hyrzyb s.m. „cerc de lemn impletit cu sirmá in ochiuri, care se pune in putiná, sub sádilá“. Din rom. hírzób „id.“ (1, II, p. 1,374; 65, 14; 17, 18; 48, I, h. 274; 95, 41 §.a.). Facultativ, in raport cu termenul propriu: cidylo.
    Káca s.f. „ca^á" — eliminat azi de dnonimele, proprii,: kl'úka, zérlka 2. Din rom. cátá [94, 151-—2/ 3.
    Kawús s.m. „vas ín formá de lingurá, cu múltiple íntrebuintári“ (v. sí /45, 100/). Din rom. cáíí§, dial. caú$ (cf. /18, 129/)4. In v. M.: §i ca supranume masculin.
    Klympus s.m. Io ,,dop la barbuda"; 2° „(fig. ?i iron.) tínc, pitic“. Din rom. clempúf (cf. [18, 157; 10, 291]). Pentru Io cf. [88, 11], unde se pleacá insá de la rom. sclimpus.
    Kófa s.f. „vas mic de lemn, pentru pástrat brínzá, lapte“; ín alte graiuri carpatice (hu^ule) : „cánitá pentru apa" /30, II, 294/.
    Din rom. cofa (/10, 3Ó4—5/) /88, 10; 27, 133: aici $i paralele „balcanice“; cf., insá, 1, I, p. II, 635—6/. Ca imprumut din daco-románá (cf. si arom.
     1	Cf. (65, 14).
      2	Inf.: in satele lor nu existá termenul ?i nici obiectul. Doar II i§i aminteste, din bátrini, cá odinioará obiectul cu acest nume era folosit de hoti, care prindeau si scoteau cu el noaptea oile din co§ar; ciobanii minuiau ?i minuiesc bota (v. mai sus).
      3	Cf. ([3, II, h. 395, pct. 365: „Aveau ciobanii mai de mult“]).
     4	$i ucr. kavúk „sáculet" — din graiurile carpatice — [30, II, 205] < rom. cáuc. Pentru rom. cáus $i cáuc v. ([1, I, p. II, 222—3, 221]) Pentru ucr. kivS v. [30, II, 242]. ín [88, 10] chiar kowsz e dat la cuvinte románesti, ceea ce, insá, e mai putin probabil.