LIMBA SLAVONÄ DIN LITUANIA
199
Lituaniei, termen pe care-1 ìntìlnisem fi in studiile consacrate gramaticii is-torice fi istoriei limbii ruse literare.
    Studiind istoria limbii literare bieloruse, am observat cà limba folositá in documéntele oficíale, in actele fi codexurile Marelui Cnezat Lituanian este, dupà al{i autori, nu rusa, ci bielorusa x.
    Cercetind istoria limbilor ucraineanà, polonà, cehà, slava veche fi slavona, aflam cà limba, utilizata in Lituania, ar fi fost, dupà unii, ucraineana, dupà al$ii, slavona, cu demente din polonà, cehà etc.
    Ne-am adresat apoi unor specialifti lituanieni de la Institutul de limbà fi literatura al Academiei R. S. S. Lituaniene fi de la Universitatea din Vilnius, care insà ne-au ràspuns cà problema de fa{à nu a fost cercetatà, iar ceea ce ftim in prezent este nesigur fi contradictoriu. Aceasta ne-a determinai sà incercàm a rezolva, fie fi in parte, o chestiune afa de controversatà, punind la contribuye, intre áltele, analogiile cu subtipul moldovean al slavonei, care merita un studiu special.
    Un prim rezultat al cercetàrilor intreprinse de noi in acest domeniu a fost prezentat in comunicarea {inutà la Sesiunea festiva : loan Bogdan si istoria culturii romànesti. Cu prilejul implinirii a 100 de anide la nafterea marelui savant román (1864—1964), in fedinfa din 9 decembrie 1964 2, sesiune organi-zatà, intre 8 fi 11 decembrie a aceluiafi an, de Asociaba Slaviftilor din R. S. Ro-mània, la Bucurefti fi Brafov, cu sprijinul Ministerului Invà^àmìntului. Ulterior, am sus^inut, laFiliala Iafi a Asociali Slaviftilor, o comunicare cu privire la caracterul limbii slavone din Lituania. Unele aspecte ale problemei au fost reluate in comunicarea prezentatà la sesiunea ftiintificà a Institutului Pedagogie din Iafi din 13—15 martie 1965, comunicare publicatà ìntr-un volum special 3.
    Lucrarea de fatà este consacrata studierii redac^iei lituaniene a slavonei, utilizata ca limbà de culturà, de cancelarie fi bisericeascà in Evul Mediu in Marele Principat Lituanian. Sint studiate, pe de o parte, cauzele socialculturale care au determinai ràspindirea acestei limbi in Lituania, iar pe de altà parte, denumirea fi particularitàjile ei in comparale cu alte redac^ii ale slavonei. In plus, problema este cercetatà in strinsà legàturà cu istoria limbilor slave de est, cu rolul fi importanza polonei fi cu influencie exercitate asupra slavonei din Lituania de limbile lituanianà, latinà, germanà, cehà fi letonà 4.
     1	Vezi T.P. Lomtev, Belorusskij jazyk, Moscova, 1951, p. 6. Letopise^ele bieloruse — cele mai multe provin, din secolele al XVI-lea — al XVII-lea (dar apar din veacul al XIV-lea) — care prezintà o deosebità insemnàtate istoricà fi literara, au fost Incorporate In afa-numitele „Cronici lituaniene".
     2	Vezi darea de seamà din „Romanoslavica", XIII, 1966, p. 9.
     8 Vezi A. Vraciu, Momente din istoria limbii fi culturii lituaniene, in Universitatea „Al. I. Cuza" din Iafi — Institutul pedagogie : Comunicàri prezentate la sesiunea stiintificà din 13—15 martie, 1965, p. 119 — 129.
     4	Analiza detaliatà a particularitàfilor proprii slavonei lituaniene constituie subiectul aitei lucràri.