516
A. A. BOL$ACOV-GHIMPU
    LI. Nistor a propus identificarea Rusciei cu satul Ruscior (Ruftior, Sebesul-de-jos), din actualul judet Bistrifa-Nàsàud, localizare admisà si de dicfionarul istorie, publicat recent de C. Suciu 1.
     Analizind cu atentie — in vederea unei localizan mai precise a asezàrii Ruscia — actul de la 1228 fi urmárind pe hartà hotarele mofiei Sàplac, considerarti cà se pot face o serie de supozitii, care sà conduca la o concluzie defini-tivà. Astfel, de vreme ce in documentul mentionat descrierea hotarului ìncepe de la Mures fi urmàrefte latura sudicà, vesticà fi nordica a domeniului, logie ar fi ca ea sà se incheie cu prezentarea laturii estice, ajungìndu-se din nou la apa Murefului. Dacá s-ar admite identificarea Rusciei cu Rusia sau cu afezarea Ruscior, domeniul ar fi lipsit de latura esticà, fapt care ar veni in contrazicere cu confinutul tuturor actelor medievale de acest gen. Prin urmare, pentru ca ocolnif a mofiei sà se poatà inchide, Ruscia ar trebui sà fie o afezare situatà pe Muref, firefte in preajma punctului geografie de unde ìncepuse descrierea hotarului sus-amintit.
    Tinìnd seama de aceste considérente fi cercetind in continuare harta regiunii respective, descoperim in imediata apropiere a localitàtii Alunif, de unde am vàzut cà ìncepuse descrierea hotarului, tot pe Muref, la 3 km spre nord, o localitate ce poartà astàzi denumirea de Rufii-Munti (ung. Maros-Oroszfalu, germ. Russ). Aceastà afezare este amintità in anul 1319 sub denumirea de Uruzfalu 2. Ruscia, denumire intìlnità in textul latinesc al actului de la 1228, este desigur o formà latinizatà.
     Afadar, consideràm, cà spre deosebire de pàrerile cercetàtorilor amintiti anterior, afezarea Ruscia, care incheie hotarul mofiei Sàplac, dàruità in anul 1228 lui Dionisie, fiul lui Dionisie, este localitatea Rusii-Munti de astàzi.
     Identificarea lui Ruscia din anul 1228 cu o localitate din Transilvania are importantà pentru studierea vechimii afezàrilor rusefti din aceastà provincie3.
     Denumirea de Rusia era restrìnsà la ìnceput la zona din jurul Kievului 4. Dupà unirea tuturor stàtuletelor triburilor slave de est ìntr-un singur stat centralizat, la sfìrfitul secolului al X-lea, locuitorii de pe ìntreg teritoriul fàrii ìncep sà fie denumiti rusi. Intàrirea feudalilor rufi va duce, incepìnd cu sfìrfitul secolului al XI-lea, la destràmarea statului centralizat fi la lupte interne, care vor avea ca una din consecinte fuga tàranilor impilati, fi chiar a unora din feudali, in tinuturile ìnvecinate. Acum ia naftere fi se extinde notiunea de „brodnici“, adicà de oameni liberi ce locuiesc la vadurile de trecere. Ei sint predecesorii cazacilor de mai tìrziu fi sìnt cunoscuti in valea fluviului Volga fi mai ales in cea a Donetului. Aceftia din urmà vor lupta la Kalka alàturi de tàtari in 1223, ìmpotriva cnezilor rufi5.
     Un grup, mai putin cercetat, de brodnici se gàsea in Moldova, mai ales in partea ei nordicà, unde sìnt ràspìndite satele cu numele terminai in-àuti. E. Petrovici, in douà studii recente, a aràtat cà toponimicele cu g, trecut la h
      1	I. I. Nistor, op. cit., p. 7; C. Suciu, op. cit., voi. II, p. 91.
      2	C. Suciu, op. cit., voi. II, p. 90.
      3	N. Dràganu, op. cit., p. 455 — 456.
4	B. A. Rybakov, J(pesane, pycbi, in „CoBeTCKaa ApxeoJioru»,“ XVII, 1953, p. 28 —3!>
      5	K. Horedt, Considerafii asupra brodnicilor, in Contribufii la istoria Transilvaniei in se-colele IV-XIII, p. 146-159.