464 I. PETRICÀ Cu excepta romanului pentru tineret W pustyni i w puszczy (1911), Sienkiewicz publicase pina la 1900 tóate operele sale principale. Era de-acum un scriitor apreciat, o autoritate literarà nu numai in tara sa, ci ín lumea intreaga. Ecoul sárbátoririi lui Sienkiewicz in anuí 1900, cu prilejul implinirii a 30 de ani de activitate literarà, a ajuns si in Romania. La 8 august 1900 douà cotidiene bucurestene „Apárarea Nationalá" si „Secolul XX“ incep publicarea in foiletoane a romanului Quo vaclis ? 1. ín 1901 „Apárarea nationalá“ publica alte douà romane ale lui Sienkiewicz: Sá-l urmam 2 (Pójdzmy za nim) fi Cavalerii crudi3, „Secolul XX“ — Familia Polaniecki 4, „Epoca“ — Prin foc si sabie 5, „Miscarea literarà si artisticá“ — Pe Olymp6 , „Convorbiri literare“ — Janko muzicantul7. ín „Vremea“ (1903) apare Bartek cel viteaz 8 (Bartek zwyci^zca) si Cavalerii crudi 9 de H. Sienkiewicz si Pe viaja si pe moarte10 de T.T. Jez. E un adevàrat asalt al literaturii polone la inceput de secol, dupà care Henryk Sienkiewicz va ràmine, Constant, unul dintre cei mai cititi scriitori in Romània. Anuntind publicarea romanului Quo vadis, „Secolul XX“ scria: ,,nu ne ìndoim cà acest admirabil roman, in care reinvie, cu o extraordinarà putere, strania si turmentata epocà neronianà, va fi citit fi urmàrit cu un deosebit Ínteres. Quo vadis este actualmente romanul cel mai citit si discutat in toatà lumea civilizatà"11. Un an mai tìrziu, inl901,„Apàrarea nationalá“ deschizind seria foiletoanelor din Cavalerii crudi, la un an de la aparipa lui in limba polonà, confirmà aceastà opinie, notìnd : „Cavalerii crudi va avea sigur succe-sul colosal al lui Quo vadis“12. Cronicarul „Secolului XX“ remarca faptul cà „Sienkiewicz in Quo vadis a studiai perfect antichitatea romanà. Intreguì cadru 1 H. Sienkiewicz, Quo vadis. Roman istorie. Traducere de Nicolae Pandelea, in „Apàrarea na'fionalà", I, 1900, nr. 208 fi urm. In aprilie 1901 apare in volum. H. Sienkiewicz, Quo vadis (unde merge). Roman dintimpurile neroniene (Trad. necunoscut) in „Secolul XX", li, 1900, nr. 382 fi urm. 2 H. Sienkiewicz, Sà-l urmàm, semneazà S.N.S., in „Apàrarea na^ionalà", II, 1901, nr. 88 (427) fi urm. fi „Cronica" III, 1903, nr. 544 fi urm. (tradus de Alexandru Popilian intr-o formà prescurtatà). 3 H. Sienkiewicz, Cavalerii crucei. Roman istorie (Traducàtor necunoscut), in „Apàrarea nationalà", II 1901, nr. 311 (560) fi urm. 4 H. Senkiewicz, Familia Polaniecki (Trad. necunoscut), in „Scolul XX", II, 1901, nr. 569 fi urm. 5 H. Sienkiewicz, Prin foc si sabie. (Trad. necunoscut), in „Epoca", VII, 1901, nr. 1578 fi urm. 6 H. Sienkiewicz, Pe Olymp. Legenda. Trad. de C. Stàteanu, in „Miscarea literarà fi artisticà", Iafi, I, 1901, nr. 1, 15 febr. p. 15 — 17. 7 H. Sienkiewicz, Janko muzicantul. Trad. de I.A. Bràtescu-Voinefti in „Convorbiri literare“, XXXV, 1901, p. 214 fi urm. 8 H. Sienkiewicz, Bartek cel viteaz, (Trad. necunoscut), „Vremea", I, 1903, nr. 1, fi urm. 9 H. Sienkiewicz, Cavalerii crucei, Roman istorie (Trad. necunoscut), „Vremea", I, 1903, nr. 38 fi urm. 10 T.T. Jez (Z. Milkowski) Pe viafà si pe moarte (O byt.). Roman istorie albanez din timpurile lui Skanderbeg — Gheorghe Castriota. Traducere dupà originai polonez de Rusa de la Jiu. „Vremea", I, 1903, nr. 100 fi urm. 11 Quo vadis de Henric Sienkiewicz (anunt), „Secolul XX", II, 1900, nr. 381, p. 3. 12 Henryk Sienkiewicz, Cavalerii crucei (anunt), „Apàrarea nationalà", II, 1901, nr. 311 (560), p. 3.