V. I. LENIN 51 POLONIA
25
        Dar la izbucnirea primului ràzboi mondial, Lenin a fost arestat de autoritarie locale la Poronin si ìnchis la Nowy Targ, sub motivul ridicol al spio-najùlui in favoarea Rusiei tariste. Sau autoritàrie austriace procedau In chip pervers, sau Lenin ìsi dusese activitatea atit de tainic, ìncit guvernul austriac nu stia bine ce sà creadà. Acuzatia era ìnsà gravà; atunci s-a fàcut dovada spiritului de ocrotire de care era ìnconjurat Lenin. O serie de personalità^ printre care si scriitorii Jan Kasprowicz, Kasimierz Przerwa Tetraajer,
IStefan Zeromski, Wl. Orkan, a intervenit pentru eliberare. Cuvintul lui Kasprowicz a atìrnat greu si Lenin, eliberat dupà citeva zile din arest, a venit la el sà-i mulfumeascà. „Ni s-a pàrut — relateazà Maria Kasprowicz, sofia poe-tului — foarte simpatie, intelept, nespus de simplu in comportare" x. Lenin a plecat in grabà in Elvetia, pàràsindu-si toate lucrurile, diverse obiecte, haine, càrti, manuscrise, o parte din eie in seama unor de votati prieteni. Aceste lucruri s-au gasit in mare màsurà dupà primul ràzboi mondial. Dar inainte de a aminti despre eie, sà vedem cum a ràspuns Lenin la solicitudinea lui Kasprowicz. Dupà Revolutie, in ianuarie 1920, Maria Kasprowicz, de origine rusà, 1-a rugat prin douà scrisori identice, dintre care una trimisà prin Romà-
Ìnia, pe adresa simplà „Kremlin, Moscova, Lenin", sà ingàduie mamei fi sorei sale sà vinà de la Leningrad, unde se gàseau in situale grea, in Polonia. Màrtu-riseste cà, in conditiile politice de atunci fi in relatiile Poloniei cu noua putere sovieticà, nu avea nici o speranfà sà-i parvinà lui Lenin vreuna din scrisori sau sà se rezolve ceva favorabil. ipi totufi, la primirea scrisorii, in aprilie, Lenin i-a ràspuns imediat printr-o telegramà trimisà prin Estonia : „Am primit scrisoarea Dumneavoastrà acum douà zile. Vor fi date toate dispozi-fiunile ca sà se ufureze familiei Dumneavoastrà plecarea din Rusia. Pafapoar-tele au fi fost eliberate". Ìntr-adevàr cele douà femei, despre care nu se mai ftia nimic, au sosit in curind in Polonia, iar Maria Kasprowicz noteazà : „Am pàstrat in inima mea recunoftintà lui Lenin, omul, care ftia sà-fi aducà aminte".
        In legàturà cu lucrurile sale, unele au ràmas ascunse in localitatea Poronin din Tatra, unde se aflà azi un Muzeu Lenin, fi au fost retrocedate in parte, la cerere, in 1924. Alte materiale privind Conferinta de partid de la Praga din 1912 sau munca de redaefie la ziarul „Pravda", precum fi un numàr de càrfi, au fost transmise Uniunii Sovietice in 1933. Scriitorul polon Adam Grzymala-Siedlecki, decedat nu de multà vreme, a salvat o parte din bibliotecà fi manu-scrisele lui Lenin, recuperindu-le de pe piafa anticariatului imediat dupà primul ràzboi mondial fi depunindu-le la Biblioteca Municipalà din oraful Bydgoszcz, de unde au fost transmise la Moscova dupà ultimul ràzboi. O mare parte din materiale au fost depuse fi ascunse pentru pàstrare, fàrà nici
   o	ìnregistrare, pentru a nu fi descoperite, la Muzeul Czartoryski de la Cracovia. Aci au fost gàsite de-abia dupà ultimul ràzboi, in 1953, si se aflà acum in Arhiva Centralà de partid a Institutului de marxism-leninism de pe lìngà
    C.C. al P.C.U.S.2. Ìntre materiale se aflà hirtii care ajutà la identificarea unor
          1	Cf. Roman Szydlowski, Polski portret Lenina, in „¿ycie Literackie", XX, 1970, nr. 16, 19 aprilie, p. 5.
2	Cf. §i Silviu Podinà, Evocavi ale unei activitàfi titanice, in „Scinteia", 22 martie 1970, p. 4.