518
A. A. BOLÇACOV-GHIMPU
(de ex. Horodiste), indica ca ei s-au afezat printre romàni, ìncepind cu se-colul al Xll-lea1, De altfel, actele unguresti vor denumi, in secolul al XIII-lea, voievodatul román din Moldova tara Brodnic, in ideea unui teritoriu liber, cum era cel al brodnicilor din Rusia. Fugarnicii rasi din Moldova, coborìnd cu 1 000 de luntri pe Nistru, vor merge fi vor lupta si ei la Kalka, insà alàturi de cnezii nifi2. Probabil cà impreunà cu ei au participat la luptà si multi romàni.
     in sfirfit, un alt grup important de fugarnici rasi se afla in Maramures si in Transilvania. Astfel, in 1223 este amintit un domeniu din valea Hirti-baciului numit Borothnik (Prostea) 3, dar cele mai numeroase asezàri de rasi le gàsim tocmai in zona unde se afla fi Ruscia 4. in aceeafi regiune intìlnim fi un deal cu denumirea Florodifte, ceea ce indicà, ca fi pentru Moldova, cà ei au fost coloniza^i in aceastà zona in cea mai mare parte incepìnd cu secolul al Xll-lea.
     De asemenea, identificarea afezàrii Ruscia, legatà de alte studii recente romànefti5 fi de noile cercetàri ale istoricilor sovietici asupra poemului epic „Cìntec despre oastea lui Igor“ 6, aduce o clarificare in studierea continuitàtii voievodatului románese din Moldova in secolele XII —XIV, voievodat care a avut succesiv capitala la Birlad 7, la Moldova (Baia) 8 fi in cele din urmà la Siret, afa cum rezultà din actele contemporane catolice datìnd din anii 1334, 1340 fi 1345 9. in acest voievodat cu domni proprii, semnalati de iz-voarele externe in anii 1247 fi 1307—130810, cornitele Dragof al Maramure-
     1	E. Petrovici, Toponimice slave de est pe teritoriul R.P.R., în Rsl. IV, 1960, p. 41 — 63 çi VI, 1962, p. 5-18.
     2	Jl^monucb no HnamcKOMy cnucKy, Sanktpetersburg, 1871, p. 496.
      3	K. Horedt, op. cit., p. 149.
     4	N. Drâganu, op. cit., p. 455—459.
      6	C. C. Giurescu, Tirguri sau orase si cetàfi moldovene din secolul al X-lea pinà la mijlocul secolului al XVl-lea, Bucureçti, 1967, p. 25 — 68; A. A. Bolçacov-Ghimpu La localisation de la cité byzantine de Demnitzikos, în „Revue des études sud-est européennes“, V, 1967, nr. 3 — 4, p. 543-549.
     6	A. Zimin, OôcystcdeHue oòhoù KOHiienyuu o «peMem coiòanun «Caobci o noAKy Hiopeee», ìn „BonpocM hctophh", 1964, nr. 9, p. 121 — 140; A. Zimin, Kozòa óbi.io nanucaito «C/ioao»?, in ,,Bonpocbi jiHTepaTypH" 1967, nr. 3, p. 135 — 152; A. G. Kuzmin, «C.toeo o no/iKy Hio-peee» o nana.is pyccKOÜ ìcmau, In „BonpoCH hctophh“, 1969, nr. 5, p. 53 — 66. Cercetàtorii sovietici au aràtat cà frumosul poem, considérât a fi o cren.!io popularâ, este ìn realitate o operà cultà de la sfirsitul secolului al XVIII-lea, apartinìnd epocii romantismului $i deci nu poate fi folositâ ca document istorie.
7	Onepuu ucmopuu CCCP (IX—XIIee.), vol. I, Moscova, 1953, p. 369 (V. T. Pasuto)
     8	E. Hurmuzaki — N. Denususianu, Documente privitoare la istoria românilor, vol. I, part. 1, Bucureçti, 1887, p. 429 — 430; A. A. Bolçacov-Ghimpu, Episcopi ortodoesi din tarile romàne in secolul al XIII-lea, în „Glasul Bisericii" XXX, 1-2, 1971, p. 118—129.
      9	C. C. Giurescu op. cit., p. 234, 270 (nota 1).
     10	Çt. Çtefànescu, întemeierea Moldovei in istoriografia româneascâ, in „Studii“, 12, 1959, nr. 6, p. 35 — 54; E. Làzàrescu, Despre voievodatul românilor din 1307 — 1308, ìn „Analele Academiei Romàne. Memoriile Secfiunii Istorice“, seria III, vol. XXVII, mem. 11, Bucuresti, 1945, p. 309-318.