RELAJII CEHO-ROMÂNE
501
lazaretul de la Gmunden. De acolo, literatura epistolará a lui Tabla ia drumul Pragâi spre a fi tradusâ de Jarnik în nemteste si apoi din nou la Gmunden. „Nu tâgâduiesc, serie Jarnik, câ citind rîndurile acestea ticsite de greseli, nu m-am putut opri sa nu rîd eu poftâ de(spre) nâzdrâvâniile îndrâznetului soldat“ 1.
    Din mostenirea literarâ a prof. Jarnik ne-a parvenit o jeluire în versuri, neditâ, compusà de Tabla pe cînd se afla la Lugoj, în toamna anului 1915. E mai degrabà o scrisoare versificata, in care aluziile la lipsurile si evenimen-tele râzboiului se împletesc eu evocarea zilelor petrecute în spitalul de la Gmunden 2.
*
    Ne aflâm pe la sfîrsitul anului 1915, — deci, în plin ràzboi. De pe cîmpu-rile de luptâ sosesc mereu râniti, apartinînd tuturor na^ionalitàtilor din Austria. O corespondentà a ziarului „Romànul“ — de la ìneeputul anului 1916 relateazâ câ, în Praga erau „romàni cît frunzâ si iarbà“ 3. Nu trebuie sà uitàm cà ìn capitala tarilor celie se maigàseau si douà regimente de honvezi, 2 si 51, al càror efectiv se compunea ìn majoritate din romàni ardeleni. Jarnik face uneori mentiune ìn scrisorile sale despre ofiterii romàni de la aceste regimente. cu care el avea contacte personale 4. în afarà de soldati, Praga mai adapostea la data aceia si multi intelectuali romàni, unii dintre ei refugiati din Bucovina : preoti si medici militari, ofiteri, profesori, artisti, functionari etc. Jarnik ìi cunostea pe to^i si avea legaturi cu fiecare dintre ei.
    Cu prilejul sârbâtorilor de Cràciun si de Boboteazà, un grup de intelectuali romàni, ajutati de autoritàrie militare locale, au organizat patru concerte religioase pentru rànitii si soldatii, romàni de' originà. Jarnik a fost mereu prezent ìn mijlocul acestei agitatii festive, care ìi procura o neobisnuità satis-factie. Ziarele noastre din Ardeal relateazâ pe larg despre organizarea si pro-gramul acestor festività^ 5, de care va fi vorba la capitolul despre abatele Zavoral.
    Cîteva consemnàri documentare si unele informatii indirecte ne ìncre-dinteazâ câ Jarnik a ràmas pînâ la sfîrsitul râzboiului cel mai bun prieten al soldatilor si rànitilor romàni. O grijà permanentà o constituía pentru Jarnik contactul soldatilor cu tara prin intermediul ziarelor. Pentru aceasta, Jarnik se ìngrijea ca cele douâ ziare de largà circuiate in Ardeal, Gazeta Transilva-
      1	Vezi scrisoarea lui Jarnik càtre Mela Popea, incompleta (1915). (Arh. St. Bra?ov. Col. bibl. „Astra", Bra$ov. Donatia Ioan Popea Nr. 73).
      2	Vezi anexa 4.
      3	Crdciunul romànesc in Praga, ìn „Romànul", Arad, VI, Nr. 2 din 3/16 ian. 1916 $i „Gazeta Transilvaniei", Bra^ov, LXXIX, Nr. 3 din 5/18.1.1916.
      4	Scrisoarea Ini Jarnik càtre Andreiu Bàrseann din 9.III.1915, (Bibl. univ. Cluj Mss. Nr. 4050, II, f. 107—110).
      5	Vezi Presearea Cràciunului la Praga ìn „Gazeta Transilvaniei", Bra^ov, LXXIX, Nr. 4, din 6/19.1.1916; Crdciunul romànesc in Praga ìn „Gazeta Transilvaniei“, Bra^ov, LXXIX, Nr. 3, din 5/18.1.1916; Crdciunul romànesc in Praga ìn „Romànul", Arad, VI, Nr. 2, din 3 3/16.1.1916; Boboteaza soldatilor romàni gr. orientali. Maica Servatia. Soldafii romàni cer lecturà romàneascà ìn „Romànul", Arad, VI, Nr. 11 din 16/2.1.19*c oi Boboteaza romàneascà la Praga In „Romànul", Arad, VI, Nr. 13 din 17/30.1.1916.