CRONICA
603
SEMINAR INTERNATIONAL DE LIMBÄ, LITERATURÄ §1 CULTURÄ SLOVENÄ (Ljubljana, 29 VI-11 VII 1970)
      in vara anului 1970, in capitala Sloveniei a avut loc, sub auspiciile Secfiei de limbi ?i lite-raturi slave a Facultifii de litere din Ljubljana (Oddelek za slovanske jezike in knjizevnosti Filo-zofske fakultete Univerze v Ljubljani), cea de-a Vl-a editie a traditionalului Seminar de limbä, literatura si culturä sloveni (VI. seminar slovenskega jezika, literature in kulture), care s-a bucu-rat de prezenfa a circa 80 de participant (cadre didactice din invä^ämintul universitär, liceal §i mediu, cercetätori ftiinfifici, bibliotecari, studenti etc.) din 18 fàri: Anglia, Austria, R.P. Bulgaria, Canada, R.S. Cehoslovacä, Elvezia, Franca, R.D. Germanä, R.F. a Germaniei, Italia, R.S.F. Iugoslavia (Macedonia §i Serbia), Norvegia, Olanda, R.P. Poloni, R.S. Romania, S.U.A, R.P. Ungari ?i U.R.S.S.
      Pe täri, cei mai mulfi reprezentanfi revin Italiei §i Austriei, in care, dupä cum se §tie, träiesc numerosi sloveni. Sub raport profesional, majoritatea participanfilor revin Snväfämln-tului universitär: cadre didactice (26) §i studenti slavisti (22) din diferite -fàri, slave §i neslave.
      Din -(ara noasträ au participat in acest an conf. dr. Maria Dumitrescu (Universitatea din Bucuresti) si conf. dr. Mircea Croitoru (Universitatea din Cluj), bursieri ai Ministerului inväfä-mlntului; Marina Vascenco, studenti la Facultatea de limbi $i literaturi slave din Bucuresti, si semnatarul acestor rinduri, bursieri ai Universitari din Ljubljana.
      Cu prilejul festivitäfii de deschidere a Seminarului, ale cärui lucriri s-au desfi$urat in localul Facultitii de filozofie1, dupä un cuvlnt introductiv rostit de prof. dr. Frane Zadravec, directorul cursurilor in acest an2, oaspefii au fost salutaci de prof. dr. Tine Logar, decanul facultätii, de prof. dr. Jo2a Mahniö, de scriitorul sloven Ciril Kosmafi $i de magistral Roman Oberlintner, secretar adjunct in Ministerul culturii $i inväfämintului din Slovenia.
      Ca ?i in anul 1969 3, douä au fost principalele forme de activitate ale Seminarului: in primul rind, cursurile practice de limbä slovenä, desfigúrate in $ase grupe de studiu (douä grupe de incepätori, o grupä de avansati, o grupä de cunoscätori pasivi §i douä grupe de cunoscätori activi ai limbii §i literaturii slovene), conduse de cadre didactice cercetätori ?tiinfifici cu experienfä (Franc Drolc, Janez Dular, Ivanka Kozleviar, Franc Jakopin, dr. Martina Oroáen, Janez Zor), $i intr-al doilea rind, prelegerile teoretice de limbä, literaturä, istorie, filozofie §i artä, prin care s-a urmärit inifierea slavi$tilor sträini in principalele domenii ale culturii spirituale slovene.
      in unele grupe de curs practic (Lektorat slovenskega jezika), de ex. in cele conduse de dr. Maxtina Oroien, asistentä la Catedra de gramaticä istoricä §i dialectologie slovenä, §i Franc Jakopin, specialist in domeniul limbilor slave orientale4 §i a limbii slovene6, s-a acordat atenfie ?i unor probleme teoretice esentiale privind fonologia, gramatica §i dialectología, mai ales sub raport sincronie.
      In cele ce urmeazä ne vom opri, desigur pe scurt, asupra prelegerilor §i cursurilor comune, a cäror audiere a stirnit un viu Ínteres in rindurile participantilor la Seminar6. Astfel, in dome-
     1	Resp., in românâ, „de litere", deçi termenul nu este un echivalent exact: la Facultatea de filozofie din Ljubljana se preda filologia in sens larg (limbi çi literaturi slave si neslave), istoria, paleontologia etc.
     2	Funcfia de director al cursnrilor (sau, mai précis, de preçedinte al conducerii Seminarului) este electivà, ca si cea de decan al facultifii, avind o durati de un an, in primul caz, si de doi ani, in cel de-al doilea.
      3	Vezi cronica celui de-al V-a Seminar international de limbo., literaturà si cultura slovena (Ljubljana, 30 iunie—12 iulie 1969), publicatà in Rsl., XVII (1970).
     4	Vezi, in ultima vreme: Frane Jakopin, VpraSanje beloruskega jezika in jezikoslovja (1), in „Jezik in slovstvo", letnik XV (1969 — 1970), Stevilka 6, p. 172—182; Id-, ibid. (Il), letnik XV (1969-1970), Stevilka 7-8, p. 248-258.
     5	Vezi, de exemplu: Frane Jakopin, O delezu ruskih elementov v razvoju slovenskega knjii-nega jezika, in „Slavistiéna revija", XVI (1968), p. 65 — 89; Id., Akcentnye i morfologiieskie varianty v slovenskoj stichotvornoj reti, in „Annuaire de l’institut de Philologie et d'Histoire Orientales et Slaves", XVIII (1968), Buxelles, p. 199 — 220.
     6	Prelegerile ^miite ja aceastà reuniune au fost inmànunchiate in volumul colectiv VI. seminar slovenskega jezika, literature in kulture (29.VI—11 .VII. 1970), Ljubljana, 1970. 197 p.