188 I. C. CHITIMIA opera sa este variatä : predici fi ora{ii \ opere istoriografice, religioase sau de polemicä religioasä cu reforma^ii 2, fiindcä M. Kromer a rämas un catolic neclintit in vremea cind sleahta, din interese politice, a croit drum reformei in Polonia ; numeroase sint scrisorile cu caracter cultural fi politic, únele multiplícate imediat pe calea tiparului, aitele pästrate in arhive fi publícate in epoca modernä 3. Dar o importan^ä specialä prezintä opera istoriograficä fi cea etnografica. Istoriografia polonä a avut o frumoasä traditie incepind cu cronica lui Gallus Anonymus din secolul al XII-lea fi continuind in secolele urmätoare cu VVin-centy Kadlubek, Janko Czarnkowski, mai ales celebrul Jan Dlugosz in secolul al XV-lea, a cärui operä insä nu s-a publicat in ìntregime decit in 1711 — —1712, la Leipzig. Cu toate scrierile istoriografice anterioare in latineste, o operä de sintezä, bine conceputä, care sä fi fäcut cunoscutä istoria poporului polon peste granirà nu se ivise. Folosind ftirile din Dlugosz fi din cronica lui Bernat Wapowski *, de asemenea din cronica lui Miechowita, Martin Kromer a scris intr-o remarcabilä limbä latinä fi a publicat la Basel in 1555, De origine et rebus gestis Polonorum, lucrare care s-a difuzat in multe editii5 fi a avut un mare ecou in sträinätate. Ea a fost, intre aitele, tradusä de Pantaleon in limba germanä sub titlul Mitternächtischen Völker Historien fi publicatä la Basel, in tiparni^a lui Heinrich Petri fi Perna, la 1562. In Zarä Martin Blazowski a fäcut o traducere in polonä, O sprawach, dziejach i wszystkich innych poto-cznosciach koronnych polskich, tipäritä in prima editie la Cracovia, in 1611, urmatä apoi de áltele6. Cronica lui M. Kromer a constituit, in secolul 1 Vezi M. Kromer, Sermo de tuenda dignitate sacerdotii, Cracovia, 1542; idem, Oratio in funere ... Sigismundi I, Cracovia, 1548; idem, Catech'eses sive institutiones duodecim de septem Sacramentis et sacrificiae Missae et de funebribus exequiis, Cracovia, 1570 (in acclami an versiunea polonä ?i traducerea germanä) ; Fr. Hippler, Die deutschen Predigten und Katechesen der ermlän-dischen Bischöfe, Hozius und Kromer, Köln, 1885. 2 M. Kromer, O wierze i o nauce luterskiej. Rozmowa dworzanina z mnnichem, I —III, Cracovia, 1551 — 1553; IV, Cracovia, 1554; opera a fost tradusä in latinä de ìnsuji M. Kromer, De falsa nostri temporis et vera Christi religione, I —II, Dilingen, 1559; idem, De vera et falsa religione colloquiorum liber tertius, Dilingen, 1561; idem, Monachus sive colloquiorum de religione ..., Köln, 1568 (toate cele patru „cärti") ; scrierea a fost tradusä ¡¿i publicatä in ìntregime ?i tn germani la Dilingen in 1560; o editie criticà a originalului polon a fost datä de Jan Los : M. Kro-tnera Rozmowy dworzanina z mnichem (1551 — 1554), Cracovia, 1915. 3 M. Kromer, Ad regem, proceres, equitesque polonos in comitiis Varsaviensibus congregatos epistola, f.l., 1556; ed. II, 1557 (cu un adaos : Additum carmen mire eruditum ad eundem regem Poloniae) ; ed. IlI-a, Paris, 1564; o nouä editie Impreunä cu traducerea in polonä, Köln, 1589 (la un loc cu cronica) ; M. Kromer, Orechovis, sive de conjugio et coelibatu sacerdotum commentatio. Ad Stanislaum Orechovium, Köln, 1564; multe scrisori publicate izolat, unele indicati! pentru cele din arhive la Fr. Hipler, Analecta Varmiensia, Braunsberg, 1872. 4 Nici cronica lui Wapowski nu fusese tipäritä. Ea mergea pinä la 1535. Interesant e faptul cä M. Kromer a folosit in manuscris §i partea pinä la 1380, care s-a pierdut ?i este azi necunoscutä in compozifia ei originala. Desigur, Kromer n-a rämas sträin nici de Chronica Polonorum (Cracovia, 1521) a lui Matei Miechowita, dupä cum am constatat din studiul comparativ al cronicilor celor doi umanisti, de?i cercetätorii poloni se referä numai la Dlugosz §i Wapowski (cf. Ignacy Chrzanowski, Historia literatury niepodleglej Polski, ed. X, Varijovìa, 1930, p. 110). 5 Pe lingä edìtia princeps au apärut ; ed. II, Basel, 1558; ed. III, Basel, 1558; ed. IV Basel, 1582 (colectia Pistorius) ; ed. V, Köln, 1589. 6 Vezi reeditarea efectuatä de Fr. Bohomolec, Zbiór dziejopisów, t. Ili, Varjovia, 1767 ; o nouä editie datä de Turowski in Biblioteka Polska, Sanok, 1857 (din nou : 1868).