590 CRITICÂ çi bibliografie pe baza unei competente çi corecte analize, D. Strasimirov trebuie considérât ca un istorie burghezo-democrat. Tema care a ocupat mai bine de doi ani rubrica Discuta a fost aceea a Dictaturii fasciste in Bulgaria. Discuoile s-au purtat pe baza unui referat al lui J. Nathan intitulât Caracterul, esenta si principalele etape ale fascis-mului bulgar, aparut in nr. 6/1966 (p. 84—96). Printre cei ce au luat parte la discucii mentionâm pe P. Kostov, care face precizari in legatura cu Instaurarea, caracterul si continuitatea dictaturii fasciste in Bulgaria (nr. 3/1967, p. 96—102). Eie sint foarte utile, deoarece corecteazâ unele apreçieri mai vechi si care mai dâinuiesc inca prin diverse lucrari. Autorul arata ca fas-cismul s-a instaurai in Bulgaria o data cu lovitura de stat de la 9 iunie 1923 çi a durât pina in 1944, cu excepta perioadei 20 iunie 1931 — 19 mai 1934, in timpul guvernarii Blocului National, care a incercat o spârturâ in frontul dictaturii fasciste, formind o etapâ de tranzitie. P. Kostov arata etapele fundamentale in dezvoltarea fascismului bulgar, vorbind çi de unele asupra carora s-ar aduce discucii. VI. Mighev face çi el aprecieri asupra Perioadelor dictaturii fasciste ìntre anii 1934—1944 (nr. 2/1967, p. 98—100), iar K. Koju-harov serie despre JJniunea agrara si fascismul bulgar (nr. 6/1967, p. Ili — 113). Tot in acest an (nr. 1/1967, p. 82—97) Iaroslav Iotov aduce completati çi face comentarii in legatura cu Unele probleme ale fascismului bulgar. Discuoia continua çi in numerele din 1968 ale revistei, unde Ilcio Dimitrov subli-niazâ Citeva particularitati ale dezvoltârü fascismului in Bulgaria (nr. 1, p. 97— 98), iar N. Ghenovski serie despre Monarhia, Uniunea Agrara si fascismul bulgar (nr. 3, p. 62—66). In nr. 5 al revistei, St. Radulov analizeaza Ideologia fascismului bulgar (p. 86—93), iar D. Kazasov serie despre acelaç fas-i cism in legatura cu partidele politice din Bulgaria (p. 93—1 007.) In nr. 6 V. Haginikolov adaugà ceva Despre fascism si particularitatile sale in Bulgaria (p. 50 — 63), iar N. Tonev face citeva consideratii asupra Dictaturii fasciste si Blocului National (p. 49—50). Incheierea acestei lungi, dar interesante çi fructuoase discucii s-a facut prin concluziile trase de autorul referatului principal J. Nathan, in primul numar al revistei pe anul 1969. La rubrica Sensori si îndreptâri, St. Velikov çi N. Fermangiev vin cu noi amanunte in legatura cu cetasii lui Hagi Dimitâr si Stefan Caragea, care in iulie 1868 au trecut peste Dunare din Romània in Bulgaria (nr. 2/1968, p. 82 çi nr. 5 p. 100). Tot in legatura cu istoria moderna çi contemporanâ a Bulgariei este si rubrica Materiale. Printre cele privitoare la istoria moderna publicate in 1968, mentionàm documentele editate de Ulunian in legatura cu razboiul din 1877—1878 (nr. 1, p. 98—113), informatiile lui Gh. Dimitrov despre atitudinea ziarului „Moskovskie vedomosti“ fata de evenimentele din Bulgaria in timpul si dupa râscoala din aprilie 1876 (nr. 1, p. 114—124), Insemnarile lui N. Sakarov despre râscoala soldatilor din 1918 (nr. 6, p. 68—74) de N. Kras-teva si Date noi despre atitudinea lui Gh. Dimitrov fatâ de MOPR, comunicate de Gh. Cerneavski din U.R.S.S. (nr. 6, p. 64—68). In numerele din 1967 deosebit de importante sint materialele puse in valoare de Voin Bojinov in legatura cu Politica francezà fata de ràzboaiele balcanice (nr. 6/1967, p. 97— 110) çi Scrisoarea lui Leonid Vulgaris catre Panaiot Histov, publicata, cu