500
TR. lONESCU-NIijCOV
în spital, în Praga. Nu m-am putut înfelege cu nime : am fost ca o fiara“. Subliniem aceastâ imagine de o puternieâ expresivitate poética. „Dâ Dumne-zeu, continua Luca, vine domnul la noi de stie rom ânes te çi ne-a scris la toti, la patru români, cârti, si le trimeteam acasâ çi ni vine ràspuns“. „Gazeta Transilvaniei“, câreia i-a fost trimisâ scrisoarea de catre Jarnik, prin inter-mediul d-rei Mêla Popea 1, o publica sub titlul Recunostinta soldatului român 2. în urma acestui fapt, redactiile ziarelor român esti au aflat de isprava lui Nicolae Luca 3. Dupâ o sâptâmînà, „Neamul románese pentru popor“, — revista lui Nicolae Iorga, reproduce aceastâ epistolâ, intitulînd-o si mai expli-cit : Scrisoarea unui român din Ardeal la cîteva zile dupâ ce a învâtat sa citeascâ de la un om milostiv 4. „Omul milostiv“ era Jarnik.
    Spuneam mai sus câ Jarnik a fost solicitât de un Serviciu de asistentâ socialâ din Viena sâ traducá în limba românâ un supliment de întrebàri si râspunsuri la brosura sa : Convorbiri eu soldatii râniti de obîrsie românâ, pentru a putea fi folositâ si în spitalele cu personal medical german. Asadar, în toate lazaretele din Austria, unde se gâseau rânifi români, sau de altâ nafionalitate, personalul medical folosea chestionarul lui Jarnik, tradus în limbile respective, în frumoasa localitate Gmunden, din Austria de Sus, se organizase de aseme-nea un spital de râzboi, în care se gâseau si români. Unul dintre ei, anume Tablâ Dumitru, bânâtean din pârtile Carasului, stiutor de carte, avea o mare îndemînare de a serie versuri. Fiind multumit de felul în care era îngrijit, Tablâ îçi exprima sentimentele sale de recunostintâ în versuri, pe care le în-mîna medicilor si surorilor de caritate. însâ, nu întelegea nimeni spovedania lui versificatâ. Atunci, baroneasa Reta Mandelsloh, sefa surorilor de caritate, care corespondase mai înainte eu Jarnik, trimite acestuia versurile lui Tablâ spre a le traduce în limba germanâ. Urmeazâ cîtva timp între Gmunden si Praga, o corespondentâ asiduâ, în care Jarnik îndeplineste rolul de translator între Tablâ Dumitru si personalul medical de la „Hubertusheim“ de lîngâ Gmunden. La prima vedere, ni se pare neverosimil, însâ aça s-au petrecut lucrurile.
    Versurile lui Tablâ, scrise în metru popular, sînt greoaie, cu multe naivi-tâti, însâ exprimâ în general „un sentiment de recunostintâ nefâtâritâ“, cum spune Jarnik. însotite de o prezentare explicativa, intitulatâ „Recunostinta soldatului român în versuri, o parte din producía poeticâ a lui Tablâ Dumitru, (aproape 200 versuri), a vâzut lumina tiparului în Gazeta Transilvaniei 5. Prin oct. 1915, soldatul Tablâ Dumitru se afla la Lugoj si se pregâtea sâ plece pe frontul italian. Ceea ce e mai interesant e faptul câ bânâteanul nostru, desi întors la regiment, continuâ totusi sâ compunâ versuri si sâ serie epistole
—	unele chiar în limba germanâ, pe care le adreseazâ personalului medical din
     1	Vezi scrisoarea lui Jarnik câtre Mêla Popea din 16.11.1916 st.n. (Arch. St. Brasov. Col. Bibl. „Astra", Brasov. Donaba loan Popea, Nr. 110).
     2	„Gazeta Transilvaniei“, Brasov, LXXXVIII, Nr. 33 din 13/26. 11.1915.
     3	Vezi çi „Foaia Oràvi^ii“ II, Nr. 64 din 6 19.VIII.1915.
4	„Neamul románese pentru popor", Bucuresti, VI, Nr. 7 din 22.11.1915, p. 110 — 111.
     5	„Gazeta Transilvaniei“, Braçov, LXXXVIII, Nr. 108 din 21 V —3 VI.1915. Vezi çi scrisoarea lui Jarnik càtre Mêla Popea, incompleta, 1915. (Arh. St. Brasov. Col. bibl. „Astra“, Braçov. Donaba loan Popea, Nr. 73).