350
MIHAI MITU
gradului de cunoastere a limbii polone de catre acesta (anexa II) si, in sfirfit, profundul respect fi prietenia sincera, — tot mai accentuata, pe màsura tre-cerii timpului, — fata de Hasdeu (dovedite de compararea tonului scrisorilor). Scrisorile lui Baudouin pun de asemenea in lumina si alte contacte ale lui Hasdeu cu filologi si istorici europeni, cum ar fi G. Krek, folclorist fi istorie literar, profesor la Universitatea din Graz, sau profesoral ragusan V. Bogisic.
    Dupà 7 august 1877 corespondenta lor se ìntrerupe din cauze necunoscute, asupra càrora Baudoiun de Courtenay cere làmuriri printr-o scrisoare, trimisà probabil prin mai-iunie 1879 (pierdutà) si printr-o carte poftalà din Varsovia, la 13 iulie 1879 (anexa IV). Hasdeu va fi dat, poate, aceste làmuriri priete-nului sàu foarte prompt, càci la putin timp, pe data de 3 august, Baudouin ìi serie din nou (anexa V), ìncercìnd sa dea el explicatii si multumind lui Hasdeu pentru o lucrare pe care i-a trimis-o. Dupà aceasta nu mai aflàm nici o scrisoare timp de 10 ani, pina la 12 septembrie 1889 (!) 1, cind Baudouin ìi serie din Dorpat lui Hasdeu (anexa VI), prezentìndu-i sincere condoleante pentru moartea fiicei sale, Iulia 2. Aflàm cà doamna Romualda Baudouin de Courtenay, care de la bun ìnceput se asociase prieteniei sotului sàu fata de familia Hasdeu, va serie mai intii o scurtà notà, apoi un emotionant artieoi despre viata fi personalitatea dispàrutei in gazeta polonezà „Kraj" care apàrea la Petersburg 3. Baudouin trimite lui Hasdeu respectivele numere de gazetà, cer!ndu-i totodatà o fotografie a Iuliei, càci „portretul din operele tipàrite nu redà niciodatà dar tràsàturile ca o fotografie".
    Dupà 1889, nu cunoaftem, cel pu^in deocamdatà, dacà fi in ce màsura cei doi savanti fi buni prieteni fi-au mai scris unul altuia. Desigur cà moartea iubitei sale fiice, care 1-a zdruncinat puternic pe Hasdeu fi a fost cauza prin-cipalà a ìnsinguràrii acestuia, s-a manifestai fi prin diminuarea sau incetarea legàturilor de corespondenta cu vechii sài prieteni, printre care fi Baudouin de Courtenay 4.
    Publicàm in intregime toate aceste scrisori, cu traducerea celor in limba polonà, respectìnd ortografia autorului. Ne ingàduim numai unele neinsemnate corecturi fa^à de originai (semne diacritice, punctuatie, precum fi unele gre-feli din fuga condeiului). Semnalàm totodatà unele omisiuni fi grefeli de lec-jiune ale lui S. Eukasik (in nótele la textul polon) fi facem unele precizàri de naturà bibliograficà (in nótele la textul románese). Unele ipoteze ìfi vor gàsi confirmarea sau infirmarea numai dupà gàsirea scrisorilor lui Hasdeu
      1	íntre timp, poate se vor mai fi ìntìlnit, de pildà la Viena, in 1886, cu prilejul Congresului al VII-lea al Orientaliftilor.
     2	Ìntimplatà la 17 septembrie 1888.
     3	Fapt refinut ca semnificativ de Maria Kasterska, Poetka Julja Hasdeu i jej rodzina, in „Bluszcz", Varfovia, LVII, 1924, nr. 6, p. 61.
     4	ìn altà ordine de idei, credem cà nu e lipsit de Ínteres a aràta cà gindirea, de astà datà nu lingvisticà, ci filozofico-politicà a lui Baudouin de Courtenay a fost difuzatà la noi dupà 1889 (dar nu in románente). Polonezii din Moldova, care din 1866 aveau o biblioteca a lor, au putut citi ìn volumul jubiliar, apàrut la a 25-a aniversare a acestei biblioteci, alàturi de lucràri ale lui J. Kasprowicz, T.T. Jez, E. Orzeszkowa, fi 32 de aforisme ale lui Baudouin, din care se pot distinge, ca ?i din scrisori, aceleasi tràsàturi de caracter ca ale lui Hasdeu fi care explicà ìncà o datà apropierea fi prietenia dintre ei (J. Baudouin de Courtenay, Aforyzmy, ìn Biblioteka polska w Rutnunii (1886—1891). Ksìc^zka pamiqtkowa, Jassy, 1891, p. 100 — 104 (un exemplar la Bibl. Acad.).