558
CRITICA $1 BIBLIOGRAFIE
    Limba luzacianä superioarä se numärä intre putirtele limbi slave care posedä dualul si vocativul. In dialectele sudice ìnsa se observa tot mai vädit tendinea de pierdere a dualului. Substantívele sint grupate in tipurile de declinare dupä gen. Astfel, exista declinäri de gen masculin, feminin si neutru.
     Adjectivul in limba luzacianä superioarä (p. 97—112) are o serie de träsä-turi comune in sistemul paradigmatic, in grádele de comparatie cu alte limbi slave. Retine atentia faptul cä aceastä limbä a pästrat un formant vechi naj— la Superlativ : najwysi, najmudrisi, etc. Superlativul poate avea $i gradui intensiv, care se exprima prin formantul na-, atasabil la prefixul naj- : nanaj-horsi si áltele. Formantul naj-, respectiv nanaj-, apare la adverbul bole : najbole — nanajbole stary. La nominativ si acuzativ plural apar forme perso-nale-nonspersonale, ca si in declinarea substantivelor de gen masculin-personal.
    Pronumele (p. 112—136) sìnt irnpärtite dupä criteriul lexico-semantic in 6 grupe : personal, reflexiv, demonstrativ, interogativ, relativ si nehotärit, iar dupä criteriul gramatical — in 4 grupe : substantívale, adjectivale, numera-tive, adverbiale. Astfel, grupa pronumelui personal contine douä subgrupe pronumele personal de bazä (ja, mój, my etc.) si pronumele posesiv (mój, naju, na§, twói, waju, wa$ etc.) ; grupa pronumelui reflexiv este compusä din douä subgrupe : reflexiv de bazä (sebje /so) si (swój).
    Paradigma pronumelor la plural se caracterizeazä prin aparitia la nominativ si acuzativ plural a formelor personale-nonpersonale. La numeralele cardinale aceste din urmä se folosesc incepind cu numeralele tri, styri.
    Sistemul paradigmatic al numeralului in limba luzacianä superioarä (p. 136—146) reprezintä un material foarte interesant pentru studiul tipologie. De exemplu, sistemul paradigmatic al numeralelor 5, 6, 7,.... comparai cu cel al limbii ucrainene, prezintä o serie de träsäturi comune necesare pentru construirea unui model comun1. De exemplu:
   Limba luzacianä superioarä	Limba ucraineanä
 N. pjeco	n’fiTb
 G.	pjecoch	n’5m>ox
 D. pjecom	n’sribOM
  Ac. pjecoch	n’HTbox (sau = N)
  I.	z pjecomi	n’bHTbMa
  L. wo pjecoch	Ha n'im>ox
    Sistemul verbal al luzacienei superioare (p. 146—214) este prezentat în mod sistematic, concis si cu un bogat material ilustrativ (scheme, tabele, exemple, cu referiri la fórmele dialectale, dat fiind faptul câ acestea din urmâ se folosesc pe larg in limba comuna vorbitâ). Luzaciana superioarâ dispune de un bogat sistem temporal : prezent, viitor, imperfect, aorist, perfect, mai-mult-
      1	însâ existâ paralel §i sincretism, ca §i în limba rusâ : cf. rus. nnmb — mmu — mmu; ucr. n'nmb — rinmu — riamu si áltele. N. I. Bukatevié §i al|ii, OuepKu no cpaeHume/ibHOÜ zpaMMamuKe aocmomiocna«:utcKux H3biKoe, Odesa, 1958, p. 141.