524
CRITICA 51 BIBLIOGRAFIE
tarea conferintei Cultura veche romàna. Fireste aceastà observatie nu dimi-nueazà cu nimic valoarea incontestabilà a lucrarli.
    Prin publicarea acestui volum, G. Mihàilà aduce o contributie pretioasà la cunoasterea vie^ii si operei lui I. Bogdan, neobosit in investigada trecutului. G. Mihàilà prezintà cu multa caldura generozitatea, pasiunea stiintificà fi entuziasmul in muncà a marelui erudii romàn, preocupat permanent de des-coperirea si valorificarea documentelor referitoare la istoria poporului fi a culturii vechi románefti. Editorul pune in circulatie acele publicatii care nu si-au pierdut nimic din valoarea lor, si care sint fi astàzi punctul de piecare pentru cercetarea unor aspecte ale istoriei politice fi culturale a poporului nostru in epoca veche. Interesul major pe care il prezintà opera lui F Bogdan, in generai, selectarea competentà a lucràrilor celor mai reprezentative, stu-diul amplu fi de ìnaltà ^inutà stiintificà recomandà de la sine acest volum atit de actual, care se face indispensabil istoricilor fi filologilor fi retine atentia deosebità a specialistilor din tara fi din stràinàtate.
LUCIA DJAMO-DIACONIfÀ
   I. A. K(32EVNIK0V, Michail Eminesku i problema romantizma v rumynskoj literature XIX v., Moscova, 1968.
    Apàrutà sub egida Institutului de literaturà universalà „A. M. Gorki" al Academiei de ftiinte a U.R.S.S. (Ed. „Nauka“, Moscova, red. resp. E.M. Dvoj-cenko-Markova), lucrarea lui F A. Kozevnikov despre Mihail Eminescu si problema romantismului in literatura romànà a secolului XIX este prezen-tatà editorial ca „prima cercetare in limba rusà privind creatia poetului romàn, locul sàu in dezvoltarea romantismului“.
    Expunind viata fi opera lui M. Eminescu, evoluta lui spiritualà in con-ditiile social-istorice ale epocii, autorul privefte creatia marelui nostru poet ca „una dintre cele mai importante verigi in dezvoltarea gindirii artistice a poporului romàn“.
    Capitolul introductiv al càrtii este consacrai determinàrii specificului romantismului romànesc, ìmprejuràrilor aparitiei lui, analizei principalelor opere romantice din literatura romànà in perioada preeminescianà. Spre deosebire de unii istorici literari care au sustinut cà romantismul in literatura noastrà este un fenomen „stràin", ìmprumutat din Occident, I. A. Kozevnikov ìncearcà sà explice geneza romantismului in literatura romànà cu pre-càdere prin factori interni, prin conditile social-istorice specifice, reflectate pe pian artistic. In Romània, subliniazà autorul, romantismul a apàrut ca „0 reflectare a luptei antifeudale in care s-au unit atit eforturile tàrànimii, cit fi ale burgheziei in ascensiune". In aceastà privintà, conditiile aparitiei romantismului in Romània, precum si tràsàturile sale caracteristice sint similare cu cele ale romantismului din tàrile slave (citìnd, in acest sens, comunicarea lui S. V. Nikolskij, A. N. Sokolov, B. F. Stachejev, Nekotoryje osobennosti romantizma v slavjanskich literaturach, prezentatà la al IV-lea Congres interna-tional al slaviftilor, Moscova, 1958).