336
DIOMID STRUNGARU
are in vedere, ca de exemplu : D-l, D-le, D-ta, D-tale etc. Apar la fel si prescur-tàrile prin care sint redate de cele'mai multe ori numele lunilor, la care am inlocuit doar initiala majusculà, transcriindu-le : iati., febr., aug., seftt., od.
    Unde s-a impus ìntregirea prescurtàrilor, am procedat prin cuprinderea literelor (sau a cifrelor) care ìntregesc prescurtarea in paranteze drepte, de pildà, sec[olul] etc.
    ín paranteze drepte sint cuprinse si cuvintele adàugate de noi, pentru eventualele indicaci suplimentare : [Adresa de pe plic :], [Carte postalà adre-satá :] etc.
ANEXE
Graz, 15/27 sept. [18]98
I.
    Iubite Domnule Bàrbulescu,
    Am primit azi scrisoarea D-tale si ma grábese a-ti ràspunde, caci nu stiu dacá te voi mai gasi in Bucureçti. Poate sa fiu la sfirsitul lui septemvrie acolo, poate insà sa intirziu.
    Imi pare ràu ca nu m-ai tinut pina acuma in curent cu studiile D-tale 1 ; interesul ce am purtat totdeauna pentru fostii mei elevi, pu tini citi au fost, imi dâdea dreptul sà pretind aceasta. Sà nu crezi insa ca sunt citusi de putin supârat pe D-ta. Sunt invàtat a làsa fiecàruia libertatea deplinà de a se dezvolta ; studii bune universitare nici nu se pot face altfel. Fiind insa cà ma consulti asupra tezei de doctorat (si aceasta trebuie s-o faci, dupa ultima lege), pàrerea mea e cà teza ce vreai sâ-ti alegi e bunâ, çi n-o gàsesc de loc prea usoarâ 2. Toate subiectele de aies pot fi si grele si usoare : atirnà de modul cum vreai sà le tratezi. O tratare serioasà a chestiunei de care vorbesti in scrisoare D-tale e demnà de o tezà de doctorat ; ea ar servi si slavistilor la ceva, dacà ai scri-o in limba croatà. Cum ai s-o tratezi, vei sti D-ta destul de bine. Eu aprob aceastà alegere si din alt punct de vedere : este o temà filologica, si e foarte bine cà te ocupi cu filologia propriu-zisà, càci sunt asa de putíni filologii la noi. Istorici tot mai avem, dar filologi, dacá moare Hasdeu si Tiktin, cine ramine afarà de Philippide? UnuI singur intre cei
     1	La acea datà Ilie Bàrbulescu studia la Zagreb [Agram], unde fusese trimis la recomanda-rea lui loan Bogdan, ca bursier al Ministerului Învàtàmîntului pentru studiul limbilor slave. (Vezi Memoriu de studii, titluri fi publicafii, prezentat de Ilie Bàrbulescu pentru obtinerea catedrei de limbi slave de la Universitatea din Iaçi, Bucureçti, 1906, p. 6.)
     2	lata, in aceastâ privila, cîteva precizàri ulterioare ale lui loan Bogdan : ,,i-am dat ideea sâ-çi aleagà ca subiect de tezâ pentru doctorat, Ortografia chirilicâ la romàni, çi tot eu i-am dat instructiile asupra modului cum ar trebui sà redacteze aceastà lucrare; 1-am ajutat eu sfaturile mele în decursul scrierii acestei teze, pe care mi-a dedicat-o, drept recunostinfâ, mie çi d-lui Hasdeu" (Din articolul lui loan Bogdan, intitulât Un râspuns, apârut in ziarul „Epoca" din 16 ianuarie 1902, articol reprodus de Bàrbulescu in Pagini din moralitatea noastrà universitari [...], Bucureçti, 1902; citatul la p. 3.)