504
TR. IONESCU-NIÇCOV
     Referinte si informatii despre activitatea, desfâsuratâ de Jarnik la Praga, au continuât sa aparâ ìn publicapile din Transilvania si ìn anii urmàtori, mai aies in cercurile din jurul Astrei. Astfel, Calendarul Asciatiunii pe 1916—1917 serie despre Un prieten al neamului nostru (dr. Ioan Urban Jarnik) care „întoemai ca un tatà i-a cercetat çi-i cerceteazâ pe ràniti la patul lor de sufe-rinfâ, îi mîngîie cu vorba sa inteleaptâ, îi ajutâ sa se înteleagâ cu doftorii si cu ìngrijitorii stràini, le citeste scrisorile sosite de acasà, le serie celor nestiutori de carte sensori cafre cei de-acasà fi-si bate capul sa-i invece, ca sa fie in stare a serie ei infifi" 1. într-un stil asemânâtor vorbefte despre Jarnik si Calendarul nostru din 1918, éditât de ziarul „Calea Vietii", din Comlàusul Mare, 'l'inind sà-1 félicité cu prilejul implinirii a 70 de ani (25.V.1918), autorul articolului il socoate drept „unul dintre cei mai sinceri fi mai câldurofi prieteni ai romà-nilor" 2. Ceea ce inseamnà ca faima lui Jarnik pàtrunsese pina fi in micile oràfele din Transilvania. Revista Calea Vietii, redactatà in localitatea Vulcan fi tipâritâ la Oràftie se face fi ea ecoul ftirilor despre „marele prieten al romà-nilor care, de cind a erupt nenorocitul de ràzboi, e neobosit intru a cerceta spitalurile din Praga“ 3. Pentru o cit mai veridica informare a opiniei publice de peste munfi, redactiile unor atari calendare pun la indemina cititorilor fi fotografii, in care rànitii romàni apar alàturi de Jarnik fi abatele Zavoral. Cum astfel de reproduceri sint publicate in contextul unor expuneri cu totu] de alta natura, sintem ìndrituiti sa credem ca eie circulau, la data aceea, in numàr mare prin redactiile periodicelor din Ardeal4.
*
    Dupa cum s-a arâtat mai sus, Jarnik a împârtâfit episcopului de Gherla dorinta ranitilor de a avea carri in limba romàna fi mai cu seamà carri de rugâciuni. Ne place sa credem ca aceastà initiativa, a lui Jarnik, a contribuii fi ea la actiunea organizatà de Astra, de a trimite carri fi brofuri ranitilor romàni, aflafi in lazaretele din Cehia fi Austria. Din dàrile de seamà anuale se poate vedea ca, in cursul anilor 1915, 1916 fi 1917, Astra a expediat cìteva zeci de mii de exemplare din donatii fi din „Biblioteca sa poporala“. Numarul spitalelor era de altfel foarte mare. Numai la Praga se aflau, prin februarie 1915, dupa cum ne informeaza Jarnik, sasezeci de lazarete. Cum era fi firesc, spre a se face fata numarului mare de ràniti, asemenea spitale luasera fiinta in multe alte orafe din Cehia fi Austria. De pildà, la Brno, Pardubice, Chrudim, Leitmeritz (Litomërice), Mâhrisch-Weisskirchen, Viena, Innsbruck, Gmunden
     1	Vezi „Calendarul Asocia^iunii" pe anul visect 1916—1917, ìntoemit de Nicolae Iosif, Sibiu, V, Nr. 45 din „Biblioteca poporalà" a Asociatiunii, p. 69 — 70.
     2	„Calendarul nostru" pe anul 1919, ìntoemit de loan Georgescu fi Traian Prutern, Com-lâuçul Mare, II, 1918, p. 111.
3	Vezi articolul „Un prieten al romanilor (di. dr. Urban Jarnik) in „Calea Vietii", Oriistie,
I,	1916, Nr. 8 din 1. VIII. p. 8.
      4	Ibidem, p. 105, Fotografia reprezintà pe Jarnik çi abatele Zavoral, ìnconjura^i de un grup de ostasi, romàni de originà, in gràdina mînâstirii Strahov. Acelaçi calendar reproduce un alt moment, in care cei doi „mari prieteni ai romanilor" stau alàturi in curtea mînâstirii, de un numàr çi mai mare de râni^i. Semnul cei mai distinct al unor sentimente de caldâ simpatie (Ibidem, p. 116).