498
TR. I0NESCU-NI5C0V
    Utilitatea textului, alcàtuit de Jarnik, a fost sesizatà fi de autoritàrie austriece, care au dispus deindatà traducerea lui in limbile germana 1, maghiarà croata si polonà, pentru rànitii, apartinind acestor nationalitàti. Ceva mai mult, un Serviciu de asistenta sodala din Viena, care fàcuse acestei brosuri o larga publicitate, propune lui Jarnik un adaos de 20 de intrebàri fi ràspun-suri, rugìndu-1 sa le traduca din nemtefte in romànefte 2. in orice caz, textul alcàtuit de Jarnik a intrat imediat in circulare, devenind un auxiliar foarte util pentru lazaretele, in care se gàseau rànifi de altà nationalitate.
    Pinà la sfìrfitul anului 1914, a apàrut fi versiunea germanà, amintità de noi mai sus, pe care Jarnik s-a gràbit s-o trimità fi prietenilor sài din Ardeal. Astfel, Andrei Bàrseanu, primind textul german, il semnaleazà cititorilor revistei Transilvania in termeni foarte càldurofi. „ìntrebàrile fi ràspunsurile, serie B irseanu, insolite de o scurtà introducere, sìnt tipàritc paralel pe trei coloane : 1. nemtefte sau boemefte, 2. romànefte, serie fonetic pentru stràini,
3.	corect romànefte. Autorul pune gratuit fi franco brofurica sa la dispozitia celor interesati. De asemenea, se declarà gata sà transcrie scrisorile diciate de rànifii fi bolnavii, care nu ftiu sau nu pot serie fi a le trimite la destinale. .. Multumim din suflet stimatului nostru prieten din Praga — continuà prof. Bàrseanu — pentru aceastà nouà fi frumoasà dovadà de dragoste, adusà in aceste vremuri grele“ 3.
    Publicista cehà, Maria Meier — devenità mai tìrziu cunoscuta romancierà progresista, Marie Majerovd — publicìnd un reportaj despre felul cum tràiau rànitii ìntr-un lazaret din Praga, descríe spaima de care fusese cuprins un rànit romàn in fafa bandajelor, — mai ales cà, necunoscind altà limbà, medicii nu se puteau ìntelege cu el. „Si iatà, serie Maria Meier, dragul deznà-dàjduit, cu ajutorul prof. Jarnik (Convorbiri cu soldatii ràniti de obìr$ie roàmnà), chiar din senin deveni un prieten cald al tuturor persoanelor din salà" 4.
     in curind, ne informeazà Jarnik, atìt el, cit fi Societatea de cruce rofie, care editase, probabil, aceastà brofurà, au primit „multumiri cu duiumul“ 6.
    ìn cursul anului urmàtor, Jarnik continuà sà desfàfoare o neobosità acti-vitate de ajutorare a rànitilor romàni, mai cu seamà pentru a le ridica nivelul stiintei de carte. La 3 februarie 1915, Jarnik scria lui Gheorghe Pop de Bàsefti cà a ìmpàrtit brofuri romànefti printre rànitii afiati ìn nifte baràci, iar altora le-acitit Popa Tanda de Slavici fi De vorbà cu sàtenii, de loan Lupaf; ìnsà,
     1	Cf. Gespräche mit verwundeten Soldaten rumänischer Abkunft, Prag, 1914. Jarnik sem-neazä ca „Translator oficial de limba romänä“ (beeidetem Translator des rumänischen Sprache).
     2	Vezi introducerea redactiei ziarului Romänul din Arad la scrisoarea lui Jarnik cu data de 19 martie 1915, — publicatä in Nr. 65 din 22 III —4 IV.1915. Pinä la sfirsitul lunii mai, redactia germano-romänä se epuizase cu totul (Epistola lui Jarnik cätre d-ra Mela Popea, din 25.V.1915. Arch. Stat. Brajov. Col. „Astra“ Bra^ov. Donatia Ioan Popea, Nr. 153).
     3	„Transilvania“, XLV, (1914), 10-12, p. 510.
      4	Jarnik a tradus acest reportaj in romänefte sub titlul : O zi in lazaret $i a fost publicat in Romänul, Arad, V, Nr. 65 din 22 III —4 IV. 1915. A[ndrei] B[ärseanu] anun^a si el aparitia in bro^urä a acestei traduceri, in „Transilvania", Sibiu, XLVI. (1915), p. 95. in legäturä cu aceasta, vezi $i Scrisoarea lui Jarnik cätre Andrei Bärseanu, din 9.III.1915. (Bibi. univ. Cluj,
mss. 4054, f. 107-1107).
     6	Scrisoarea lui Jarnik cätre Mela Popea, din 26.XII.1914. (Anexa 3).