FLEXIUNEA NOMINALA ÎN GRAIURILE UCRAINENE
143
nominativul si acuzativul plural au desinenza -i: KeupHÚif'i, cKpúii'i, njiàyn'i, Kydé/i’i, cómcì, zpyiuì, zyuiu'i.
    20. Spre deosebire de limba literarà, substantívele din clasa B au la instrumentalul singular desinenza -ojy, prin analogie cu substantívele din clasa A. Consoana finali a temei, in acest caz, se pàstreazà insà farà modificati, de exemplu : Keup?iùuo\y, MOAodúif ojy, nAàyn'ojy, odéMco]y, dytuójy, méumojy.
    § 21. La genitiv plural, substantívele care apartin primului tip de declinare (cíasele A si B), paralel cu desinenza zero (pyn, hìz, me“Aity\ Keupnúif\ dyiu, zpyiu) au si desinenza -iy (dopóz'iy ce"cmp'íy, iukóa'iy, 3¿mh'iy, Méotc'ìy), specifica genitivului plural la substantívele celui de-al II-lea tip de declinare (cmoA'iy, cmen’iy, Mop'iy).
    Un fenomen asemànàtor se intìlneste si in graiurile de stepà1 din R. S. S. Ucraineanà, cu care graiurile din Dobrogea se inrudesc.
    Din materialul pe care ne bazàm se observa cà, in comparale cu limba literarà, desinenza -iy este mai productivà, fiind folosità la multe substantive paralel cu desinenza zero (àop’iz— dopóz'iy, 6a6 — 6a6'íy, meuAÚif — meuAÙ-ifiìy, Meóte — Méotc'iy).
     § 22. In cadrai clasei B se delimiteazà o subclasà de substantive (ceueH'á, Múuia) a càror notà specificà este desinenza -eì (in locul desinenfelor -0 sau -iy) la genitiv plural. Desinente cazuale de plural la aceastà subclasà pot fi reprezentate astfel :
i e! aM i aMH ax 
A1 doilea tip de declinare
    § 23. în cadrai celui de-al doilea tip de declinare se desprind mai multe clase si subclase de substantive.
    Dupâ forma cazului acuzativ, substantívele din cadrul celui de-al doilea tip de declinare se impart în doua clase :
    A)	substantive de genul masculin, care denumesc obiecte însuflefite, la care cazul acuzativ coincide cu genitivul : noy Aye~ íkü, 3'àm'a;
    B)	substantive de genul masculin si neutra, denumind obiecte neînsu-flefite, a câror formâ de acuzativ coincide cu cea de nominativ : zoyp'ix, KÓAeuco, MÓpeu, 3'ÎA'a.
    § 24. în cadrul acestor douâ clase, dupà forma cazului genitiv çi locativ, substantívele se impart în cîteva subclase.
     Astfel, în cadrai clasei A se desprind cîteva subclase, care pot fi reprezentate prin urmâtoarele scheme :
0/0 a  OBÍ  a   OM  OBÍ 
 H  if aM  H/iÿ aMH ax  
1 Vezi F. T. Zylko, roeopu yKpaîHCbKo! mobu, Kiev, 1958, p. 168.