490
NICOLAE RO$IANU
    V.	Unele formule, expresii metaforice, probabil datorità faptului cà nu au fost destul de clare pentru anumiti povestitori, se demetaforizeazà.
    VI.	Dispar unele componente ale unor formule, iar áltele sint inlocuite cu improvizatii.
    VII.	Unele formule mediane care marcau numai anumite situatii se extind, apar astfel noi cupluri. Acelafi lucru se poate spune si despre acele formule care In basmele vechi marcau vorbirea unui anumit persona], iar acum, ele apar in gura altui personaj.
    Vili. Continua procesul de ìntrepàtrundere a elementelor diferitelor tipuri de formule. Acest proces a ìnceput de mult ; ìncà in colectiile vèchi am constatai folosirea unor elemente din formula initialà in formula mediana sau finalà. La povestitorii contemporani procesul respectiv se intensifica.
    IX.	Inovatia este aproape inexistentà in formúlele din basmele povesti-torilor contemporani. Modificàrile care apar nu sínt, de regula, inovatii, eie se datoreazà in primul rind capriciilor memoriei. Basmele culese in zilele noastre au o circuladle foarte redusà ; intervalele la care se. reia un basm sint foarte mari (trei ani, zece ani, cinsprezece ani etc.) ; uneori, basmul ìnvàtat in copi-làrie nu a mai fost spus de atunci niciodatà.
   X.	Procesul de modernizare a basmului se extinde fi asupra unor formule.
    XI.	Un loc deosebit in basmele noi il ocupà precizàrile-parantcze care constau in raportarea unor fapte din basm la situatii reale din viata povesti-torului, din viata ascultátorilor etc.
    XII.	Repetarea verbelor de miscare, folosità pentru sublinierea pro-portiilor neobisnuite ale unor actiuni ale eroilor, sau repetarea altor parti de vorbire (adjectivul, substantivul) constituie un procedeu foarte frecvent in basm, càpàtind la unii povestitori talentaci o functie stilistica deosebità. Repetarea adjectivului si substantivului, repetarea adverbelor „atunci", „acuma", sau a verbului „zice“, cu functiile amintite, constituie o tràsàturà specifica a stilului popular narativ. Prin urmare, prezenta acestor elemente ìntr-un basm constituie in indiciu sigur al oralità|ii, deci fi al autenticitàtii basmului respectiv. Studierea acestor elemente, alàturi de cercetarea altor procedee stilistice, ne ajutà foarte mult la stabilirea gradului de autenticitate a unui basm.
    XIII.	Numàrul de formule cu care vehiculeazà un povestitor este destul de sàrac; fiecare povestitor cunoafte, de regula, douà sau trei tipuri de formule pe care le repetà intr-o forma aproape identica (dacá formula este in versuri) fi cu unele modificàri (cind rima lipsefte)
TPAflHUHÍl M HOBATOPCTBO B COBPEMEHHOÍ1 CKA3KE
(Cy;jb6u TpaflHHHOHHbix <j>opMyji)
(Pe3K>Me)
     B HacTOHiueii CTaTbe aBTop, oriHpasicb Ha coEpe\ieHHbie 3anHCH pyMbiHCKnx CKa30K (Ha MarHHTOcjioHHoB neHTe), nbiTaeTca onpcaejiHTb ocuOBHbie HanpaBJieHHa pasBHTna ycTHoñ Hapofluoìi npo3w (b npHMeHeHHH TpaziHHHOHHbix 4>opMyji) Ha HbiHemHeM 3Tane. B pesyjibTaTC aBTop npHineji K CJTC/iyiOmHM OÓIIIHM BblBOJiaM, KaCaiOXIIHMCH H3MeHeHHH ItHUlfUa.lbHblX, MeÒlta.lbHblX h (jìuna.ib-HblX <()OpMyjI.