V. I. LENIN SI ISTORIA LITERATURII RUSE
MIHAI NOVICOV
     In afara concluziilor orientative de ordin teoretic $i metodologie, care pot fi extrase in legatura cu cultura, literatura si arta in generai din o seamà de lucràri ale lui Lenin, opera lui contine firesc si numeroase referiri la literatura rusà, la tràsàturile ei de dezvoltare in diferite etape, la scriitorii ei si producale lor. Aceste referiri au fost semnalate si sistematizate cu constiinciozitate çi minutie pina acum de mai mulji cercetâtori, aça incit din acest punct de vedere e in afara posibilitàtilor noastre sa putem adàoga ceva.
    Ne-am propus de aceea nu sá expunem metodic toate aprecierile lui Lenin privind literatura rusà, ci sà incercàm a extrage din ele doar unele sugestii privind cercetarea istoriei ei in ansamblu, principiile si orientarea ei.
    Va fi vorba in consecinjà, in primul rind, de periodizare. Este indeobçte cunoscut cà periodizarea istoriei literaturii ruse incetàtenità azi in U.R.S.S., çi nu numai in U.R.S.S., se ìntemeiazà pe celebra definire de càtre Lenin a celor trei etape principale ale miscàrii de eliberare din Rusia „corespunzàtoare celor trei clase principale ale societàri ruse, care çi-au pus pecetea asupra acestei miscàri" Prefigurata incà in articolul ìn memoria lui Herzen (XXI, 274—275), aceastà periodizare a fost expusà mai amànuntit de càtre Lenin in articolul Din trecutul presei muncitoresti din Rusia, fiind indicate aici si granicele aproximative ale „etapelor“ — „1) perioada nobiliarà, care tine cam de la 1825 çi pina la 1861; 2) perioada raznocinjilor, sau perioada burg-hezo-democraticà — cam de la 1861 si pinàlal895; 3) perioada proletarà— de la 1895 çi pinà in prezent“ (XXV, 99); cu alte cu vinte pinà la 1914 cìnd a fost scris articolul.
    Pornindu-se de la aceste granite si cele trei perioade de dezvoltare a literaturii ruse in secolul al XIX-lea se delimiteazà de obicei tot aproximativ, corespunzàtor cu cele trei etape ale miscàrii de eliberare.
    Se poate spune cà pinà acum practica cercetàrii si a predàrii istoriei literaturii ruse a confirmât justetea si utilitatea metodologicà a unei asemenea periodizàri.
     1	V. I. Lenin, Opere complete, editia a doua, vol. XXV, Bucureçti, 1964, p. 99. în continuare trimiterile la aceastà editie se vor face în text, indicîndu-se cu cifra romani volumul fi cu cea arabà pagina.