562
CRITICA $I BIBLIOGRAFIE
    In lucrare si-au gäsit loc si o serie de expresii frazeologice mai uzitate.
    Astfel, prin cuprinderea proportionalà a unui vocabular din domenii cit mai variate, Dictionarul satisface cerinta celor care 11 consulta pentru a gäsi cuvintele potrivite nu numai in vederea purtärii unei discutii pe diferite teme, ci si pentru ìntelegerea textelor cu un contimi t lexical mai bogat1.
    Valoarea lucràrii pe care o recenzäm nu rezidä insä numai in judicioasa alcätuire a listei de cuvinte. Minutiös este elaborata si partea ruseascä a Dictionarului, care oferä cititorului echivalente corespunzätoare pentru cuvintele romànesti. Sublimem analiza diferentiatà a valorilor semantice ale cuvintelor romànesti in fixarea echivalentelor rusesti. Astfel, de pildà, la articolul soacrà automi face o utilà diferentiere semanticà, dìnd echivalentele 1. (soacrà micà) méu/a 2. (soacrà mare) ceeKpoeb. Explicatiile date in paran-teze il vor ajuta pe vorbitorul de limba romànà sä gàseascà usor echivalentul corect intr-o situatie in care in limba rusä existà pentru un cuvint romànesc mai multe echivalente intre care nu se poate pune semnul de egalitate. Amin-tim, in aceeasi ordine de idei, articole ca dobori, care apare in Dictionar cu urmätoarele sensuri date in paranteze; (a ràsturna), (a dàrima), (a da jos), (a coplesi) ; idìom (limbà), (dialect), (grai) si multe altele.
    In diferentierea sensurilor cuvintelor romànesti un rol de seamà il joacà gama de sinonime, la care autorul face apel destul de des. De pildà, la cuvin-tul dor gàsim : (nostalgie) mocKa; (dorintä) Mce.mnue; (iubire) Atoóoeb.
    Fiind o lucrare de tip mediu, Dictionarul nu si-a propus, in generai, o delimitare strictä a raportului polisemie-omonimie. Notarea cu cifre romane si arabe a diferitelor sensuri are mai degrabä un scop practic, de facilitare in consultare si folosire. Sä luàm, spre exemplu, articolul limbà: 1. H3biK; se dau aici imbinàri ilustrative cum ar fi: literarà Aumepamypubiü h3Uk; maternà poòmù nibiK etc. ; 2. (la ceasornic) cmpeAKa; 3. (incäl^ätor) pootcoK;
4.	(la pantofi) H3bmoK; 5. (la cutit) Ae3eue; 6. noAoca, explicat prin ìmbina-rea~ie pàniimt noAoca 3eMAU. Se observä cä aici, pentru delimitarea sensurilor net diferentiate, se folose^te numerotarea cu cifre arabe. Acolo unde sensurile sint mai apropiate, se renuntà la numerotarea cu cifre arabe si se dau, unde este cazul, explicatii in parantezà, asa cum am vàzut mai sus, la cuvintul-titlu soacrà. Alteori, posibilitàtile diferite in intre-buintare a cuvintelor sint relevate prin imbinàri ilustrative, färä a se mai numerata $i fàrà a se mai nota sensurile. Desigur, este vorba, in primul rind de cuvinte care participà la formarea unui termen de specialitate. De exemplu, la cuvintul-titlu industrie, dupà ce se traduce prin npoMbiuiAemocmb, undyc-mpun, se dau imbinàri ilustrative ca : ~ grea m.HMcèAan npoMbiuiAemocmb, •—> u$oarà AèzKan npoMbiuiAemocmb etc.
    Fixarea ominimelor se face cind douà sensuri nu pot figura in cadrul aceluiasi artieoi, intre eie neexistind nici un fei de legäturä. Este cazul cu-vintelor-titlu ionie1 (arhitecturä) si ionie 2 (fizicà), mare 1 (de ex., literà ~ si
     1	Un test efectuat de noi pe baza unui exercitiu de traducere din románS. in rusa cuprins In manualul «Pyccmü ü3WKn, vol. II, elaborat de un colectiv coordonat de conf. dr. E. Fo-dor, Buc., Ed. did. ?i ped., 1969, p. 33, relevá cá tóate cuvintele (cu exceptia numelor proprii) figureazá ?i in Dictionar. Sintagmele in cadrul §i ansamblu de cíntece ?i dansuri din textul exerci-fiului, apar ca atare la articolele cadru $i ansamblu din Dicfionar, cu traducerile respective.