ECOÜRI EMINESCIENE LA I. KRASKO
397
I.	Krasko noteazà : „Bucurefti 1896“. Judecìnd dupà acest indiciu, se poate presupune cà I. Krasko a vizitat si Bucurestiul, dar nicàieri nu se pàstreazà o alta màrturie care sa confirme aceastá presupunere fi sa explice mai precis cínd si cum s-a fácut vizita. Si-a fàcut serviciul militar in anul 1897—1898, in toamna anului 1898 a fàcut o càlàtorie in Rusia, apoi, mai bine de un an de zile, 1-a ajutat pe Kovác, ruda sa, sà construiascà o fabricà. Este tocmai perioada cìnd a lucrat la traducerile din Eminescu. In anii 1900—1905 a studiai chimia la Praga dupà care a fost inginer la o fabricà de zahàr din Boemia.
Krasko si Eminescu
    Aràtam mai sus cà ambianta romàneascà de la Sibiu fi Brafov a fàcut sà vibreze in inima tinàrului Jan Botto sentimente de iubire fata de propriul sàu popor impilai. In 1920, salutìnd deschiderea primului teatru profesionist al slovacilor, I. Krasko scria : „Moartea endemicà prin inanitie culturalà a distrus pe slovaci de veacuri. Cei mai fericiti dintre noi fi-au astimpàrat foamea de culturà la popoare stràine, cei mai sàrmani au pierit sau au dus o viatà mizerà. Unii, inzestra^i, dar cu putin caracter, bàtuti de vicisitudinile vietii, s-au pus in slujba stràinilor. Ne stingeam. Eu am fost printre cei fericiti“ 1.
Krasko a fàcut in mai multe rìnduri aprecieri cu privire la ìnsemnàtatea pe care a avut-o pentru el cultura romàneascà fi in special Eminescu. In expunerea radiodifuzatà din 1956, I. Krasko, dìnd unele làmuriri in legàturà cu geneza poeziei Hviezdoslavovi (Càtre Hviezdoslav), spunea : „Poezia Càtre Hviezdoslav am scris-o in vara anului 1896, cìnd m-am intors acasà dupà exa-menul de maturitate la liceul románese din Brafov, fiind entuziasmat de marea poezie a lui Hviezdoslav de care incepeam sà fiu mìndru cà egaleazà in gran-doare poezia romàneascà pe care am cunoscut-o in timpul studiilor mele de la Brafov“ 2. In arhivele poetului se mai pàstreazà incà douà màrturii semni-ficative ale simpatiei sale fatà de M. Eminescu. in aprilie 1945, a fost vizitat de un ziarist romàn càruia i-a declarat : „Despre literatura romànà modernà ftiu foarte putin. Poetul meu preferat este Eminescu pe care il soco tese unul dintre cei mai de seamà poeti lirici ai lumii" 3. intr-o scrisoare din 22.IV.1956, adresatà Institutului romàn pentru relatiile cu stràinàtatea, poetul scria : ,,M-a interesat intotdeauna mifearea literarà la dv. fi mà bucur sincer cà-mi voi ìmprospàta acum impresiile prin urmàrirea 'Gazetei literare'. Mà bucur sincer fi mi-ati face o mare plàcere dacá ati binevoi a-mi trimite material in
     1	Ivan Krasko, Dielo, Bratislava, 1954, p. 141.
     2	Citât dupa textul dactilografiat al conferin^ei aflat In arhiva poetului.
     3	Dupâ plecarea ziaristului I. Krasko çi-a notât con^inutul disenfiei. La început dà urmâ-toarele lâmuriri : ,,în ziua de 19. IV.1945, pe la orele 18,30 m-a vizitat dr. Pop, fost ataçat cultural al, lega^iei romane la Bratislava, care mi-a mai fàcut o vizità fi la Bratislava împreunâ eu redactorul Huëek (atunci mi-a adus o minunatâ édifié a poeziilor lui M. Eminescu). De data aceasta a venit însotit de un ziarist, colaborator al ziarului democrat Gazeta (sau Jurnalul) de dimineatâ din Bucuresti. Spuneau cà au venit la mine ca la un om care a învâfat în România çi ca la un poet cunoscâtor al literaturii romane sa le spun ceva pentru acest ziar care însereazâ §i materiale despre problème de culturâ. Dr. Pop era considérât la Bratislava un democrat de esentà purà". Numele ziaristului nu çi 1-a notât, iar interviul n-â. apàrut în Gazeta de dimineafâ.