190
T. C. CHIflMIA
pinä aci fi de aceea, pe linga un mare numär de editii ale originalului latin ì, s-a tradus in limba germana fi spaniolà 2.
     Descrierea faptelor este amanunfita fi unele dintre acestea due la confrun-täri de interes literar. De exemplu, descrierea vinàtorii de zimbri are multe asemànàri, socotim noi, cu poemul lui N. Hussowski, Carmen de statura, feri-tate et venatione bizontis (Cracovia, 1523), valorificat literar de Jan Kasprowicz, prin traducere fi comparatie cu tabloul vinàtorii de urfi din poemul lui Adam Mickiewicz Pan Tadeusz3. Defi atìt Hussowski cìt fi Kromer pleacà de la cunoafterea directà a realitätii, totufi unele imagini (lupta vinàtorului cu zimbrul avind intre ei un copac drept stavilä) lasä sä se intrevadä cä M. Kromer a cunoscut probabil poemul lui Hussowski.
    Lui Martin Kromer ìi este atribuit fi un roman populär polonez anonim, pästrat in unicat, Historia prawdziwa o przygodzie zalosnej ksiaigcia Finlan-dzkiego Jana i królewny Katarzyny (Cracovia, 1570), in care se povestefte, cu scene impresionante, prin dramatismul fi fantasticul lor, peripetiile fi suferin|:ele principelui Jan de Waza fi a tinerei sale sofii Katarzyna Jagiellonka bagafi la inchisoare fi scilinguiti de fratele principelui, regele suedez Eryk XIV, cu gindul sä-i piardä. Pinä la urmä tiranul nu-fi atinge felul, tinerii sint salvaci in ultimul moment, iar Jan urcà pe tronul Suediei in 1569 (copilul näscut in ìnchisoare, Sigismund III de Waza, va deveni regele Poloniei : 1587—1632). Pe bunà dreptate, editorul din epoca modernà a romanului (Cracovia, 1892), Al. Kraushar, tinind seamä de misiunile diplomatice ale lui Kromer si de posibilitatea de a obline unele amànunte de la martori oculari4, atribuie romanul acestuia fi opinia lui a fost acceptatà de specialifti5. Nara-tiunea fi stilul au caracter populär ; meritul lui Kromer in turnarea naratiunii fi dozarea spiritului legendär este vizibil fi incontestabil. Defi acest roman nu a avut difuzarea interna^ionalä a altora, totufi el este important prin calitätile naratiunii, de asemenea prin faptul cä indicä rolul jucat de romane istorice celebre, precum Alexandria fi Istoria Troii, care au trezit gustul pentru astfel de scrieri, unele luìnd naftere locai 6.
      1	inainte de edifia princeps, apärutä la Köln In 1577, opera fusese tipäritä la Frankfurt in 1575, dar cu atìtea grefeli cä M. Kromer a refuzat-o fi nu s-a pus In circulatie. A Il-a edifie a apàruttot la Köln, in 1578; ed. Ili in Poloniae historiae corpus al lui Pistorius, t. I, Köln, 1589; altä editie 1594; apoi la Lyon in 1627, 1642, 1643, sub titlul Respublica sive status Poloniae', Nicolaus Secovius, Regni Poloniae breve et complete descriptio a Kromero, Neapoli, 1588; in secolele XVI —XVII au apärut peste zece editii ; o editie criticä a fost publicatä de W. Czermak Cracovia, 1901 (in Biblioteka pisarzy polskich a Academiei).
     2	M. Kromer, Beschreibung des Königreich Polen, Leipzig, 1541 (concomitent : Danzig, 1541) ; traducerea spaniolä a apärut la Madrid, 1588. Mai tirziu s-a fäcut o traducere fi in limba polonä de cätre L. Kondratowicz : Polska czyli o poloieniu, obyczajach, urz(dach Rzeczypospolitej Królestwa Polskiego, Wilno, 1853.
     3	Jan Kasprowicz, M. Hussowski, „PieSti o zubrze" i „Pan Tadeusz", in „Slowo polskie“, 1913, nr. 530 — 536 fi in „Kurier Warszawski", 1913, nr. 313—316.
      4	Al. Kraushar, Introducete la Historia prawdziwa. .., Cracovia, 1892, p. V.
     5	Vezi J. Krzyzanowski, Romans pseudohistoryczny w Polsce wieku XVI, Cracovia, 1926, p. 156.
      6	Nicolae Olahus a procedat la fei cind in Istoria lui Atila (din scrierea Hungaria et Atila, 1536) a introdus numeroase legende, incit scrierea a devenit roman populär fi a fost prelucratä ca atare in polonä fi bielorusä (vezi „Romanoslavica“, XVI, 1968, p. 270).