CELE MAI VECHI MANUSCRISE SLAVE
257
(f. 124 v), scrisàde copistul principal, in care se men^ioneazà realizarea acestei càrti in timpul patriarhului Sava al II-lea al sirbilor, cei doi specialisti au datat manuscrisul in raoddiferit : A. Jacimirskij intreanii 1354—1375, iar P. P. Panai-tescu ìntre 1399—1420, considerind fiecare o altà perioadà de pàstorire a lui Sava al II-lea. De fapt, nu este vorba de Sava al II-lea1, ci de Sava al IV-lea care a fost al doilea patriarh sirb, ìntre noiembrie 1354 r.i aprilie 1375 2.
     Este un manuscris incomplet, contine 124 file (29,5 X 19,5), scrise pe hirtie groasà, cu filigranele : Douà cercuri (Briquett, I, nr. 3182, Troyes 1368) §i Dona chei 3 (ibid., nr. 3810, Torcello si Venezia 1343). Multe file nu au filigran. Titluri $i iniziale in rosu, farà alte iluminatii. Scrierea este uncialà, dar cu litere mai alungite decit cele din parile romàne. S-a pàstrat legatura veche in lemn si piele, cu motive florale 4 stilizate.
     Manuscrisul a fost copiat in Serbia si folosit la mànàstirea Neam|ului din Moldova.
     Cuprinde textele apocalipsului in tìlcuirea lui Andrei al Alexandriei.
     Tràsàturi lingvistice : text de redac^ie sirbocroatà :
     —	generalizarea ierului mie ;
     —	denazalizarea q> u (jg > ju): mv.oyi|iiM«y, coyijioy (f. 1 v), THcdyi|iaxK, KoyA^yiuro covaci (f- 2), np-fcA\©yAP0CTh (f. 3 v), soyAcyiJMro (f. 5), ck a\khok>
(f. 7 v), M«y*HHHK (f. 13), HiHMoyTK (f. 15 v) ; semnalàm confundarea neastep-tatà a rezultatului denazalizàrii cu ierul mie : pakkhhh// rAoysHHH (f. 15 v) ;
     —	denazalizarea e>e(j$ >je) : x'OTtijioyio, npHfTK (f. 1 v), hIìiphkth (f. 2), MfA<i (f- 5 v), naMiTKh (f. 6 v), ham (f. 13) ; nici in acest manuscris nu mai sìnt folosite literele care notau vocalele nazale;
     —	trecerea sporadicà a vocalei y in i §i confuzia celor douà litere : >iìth-pfXh, THCoyuup» (f- 2), noKpnuit (f. 6v), cahuihtk (f. 13 v), dKUK (f.22v).
     14.	Manuscris miscelaneu de scrieri teologica fi filozofice, sec. XIV, B.A.R. ms. si. 72.
     A fost descris de A. Jacimirskij (p. 198—205) $i de P. P. Panaitescu (voi. I, p. 87-88).
     Cuprinde fragmente foarte mici extrase din scrierile pàrinfilor bisericii, din filozofi profani (de ex. Aristotel, f.48v), din pravile fi càrfi liturgice.
     A fost scris in Serbia, sau la Muntele Athos si aminte^te de Sbornioni de la Hilandar, din 1073 (cf. A. Jacimirskij, p. 205).
     Limba prezintà unele tràsàturi ale redactiei sirbocroate :
    —	generalizarea ierului mie;
     —	denazalizarea q> u{jQ>ju) : tapoCTHW noK'fejKA'iwi^f) p43Aoymìhhk (f. 3 v), ckois aiui«> coyAHUJf (f- 4), coyTK (f. 7), WTCToynHTH (f. 12);
      1	S. Stanojevió CpncKU apxuenucKonu od Caee II do ffanu.ia li (1263—1326). in „Fjiac Cpncxe Kpa;i. Axaa “, fase. 153, Belgrad 1933, p. 43-78.
      2	Narodna enciclopedija srpsko-hrvatsko-slovenaika, IV, Zagreb, 1929, p. 39.
      3	Filigranul pe care P. P. Panaitescu il interpreteazä ca „trident §i furcä cu douä, cercuri la capete" (p. 128), nu este altceva decît filigranul doua chei, imprimat pe hîjtie de format mare si îndoitâ la mijloc în manuscrisul de fatá, !n aça fel, încît pe únele file apare jumätate din filigran, iar pe aitele, cealaltä jumätate.
      4	Nu sìnt motive geometrice, cum apare în descrierea lui P. P. Panaitescu.