CRITICA SI bibliografie
593
incà din secolul al XV-lea. Referitor la aceasta, interesant ar fi de stabilii numàrul ei aproximativ si locurile in care s-a stabilii in timpul in care a fost impusà sa plàteascà impozitul dijizié. Pentru aceste douà probleme, despre care documentul otoman din 1542 nu ne spune nimic, putem avea in vedere urmàtoarele : impozitul „resm-i-filuri“, adicà un florin pe casa anual, este extrem de mie. Dupà cum au aràtat istoricul ture I. Galib, ca si altii, citati de Tvetkova, un florin reprezenta la finele secolului al XV-lea si inceputul secolului al XVI-lea circa 54—55 akee, ceea ce ar ìnsemna, dupà premurile pietii de atunci, valoarea unui berbec. Chiar dacà am socoti la dublu, aceastà dare este foarte micà si duce la concluzia cà romànii de aici erau destul de multi, dacà numàrul lor conta totusi pentru visteria otomanà $i merita aten^ia unei legi speciale. Ìn acelasi sens pledeazà fi alt fapt. Pentru apàrarea regiuniì Vidinului, romànii trebuiau sà aibà un detasament de oaste al lor, pentru constituirea càruia se dàdea un bàrbat la fiecare cinci case. Dacà am aprecia acest detasament numai la 5—600 de oameni, cifrà ce ar reprezenta un minimum, ar ìnsemna circa 3000 de case, ceeace, ìn perioada datà reprezintà un numàr destul de mare. In ceeace priveste locurile pe care s-au stabilii romànii in ràstimpul ìn care au fost ìmpovàrati cu impozite, eie nu trebuie càutate numai la nord de Dunàre. O deosebità atentie trebuie acordatà toponimiei din sudul si sud vestul Vidinului. Vezi de pildà satele Vlasotinti de lìngà Lesko-vat, Vlasko Selo, lìngà Ciprovet, Vla^ko Selo lìngà Vrata s.a. In concluzie, articolul Bistrei Tvetkova este important nu numai pentru istoriografia turcà si bulgarà, ci si pentru cea romàneascà.
CONSTANTIN N. VELICHI
   RADU FLORA Relatiile sirbo-romàne. Noi contributii, Editura „Libertatea“, Panciova, 1968, 407 p.
    Necesitatea unor studii de sintezà care sà beneficieze de rezultatele celor mai noi cercetàri in domeniul legàturilor tradizionale $i multilaterale dintre romàni si sirbi este de mult resimfità, mai ales cà lucràrile de acest gen (ca, de pildà, cele ale lui Ilie Bàrbulescu), sìnt fie ìnvechite ori depàsite, fie rari-tàti bibliografice. O rezumativà privire de ansamblu asupra acestei materii ìncercase sà ofere Radu Flora, ìn cartea sa Din relatiile sirbo-romàne (Panciova, 1964). Actualul volum, pe care ne propunem sà-1 prezentàm mai jos, reia aceeasi problematicà, imbogàfind-o cu noi date si contributii originale in cer-cetarea raporturilor istorico-culturale si lingvistice dintre sìrbi §i romàni. Rela-Ziile literare vor constitui, ìn intenda autorului, con(;inutul celui de-al doilea volum, urmat de un compendiu de bibliografie criticà a relatiilor sirbo-romàne (sau chiar iugoslavo-romàne) in decursul veacurilor. Premisele realizàrii aces-tor lucràri de perspectivà se gàsesc ìn numeroasele materiale privitoare la tematica susamintità, publicate pìnà ìn prezent de autor [vezi R. Flora, Indice bibliografie de articole si studii privind literatura romana (clastcà), cit si limba romàna literarà inlre anii 1945—1954, ìn „Lumina“, IX, 1955, p. 177—189; idem. Indice bibliografie alfabetic al textelor literare tradnse din