122
I. LOBIUC
    Natenÿna s.f. „Ima din a doua tunsoare, deci, de pe noatenâ“. în ¡94, 164/ — doar : „un fel de lina de oi“, desi ìn ¡24, 36/ se atesta la hutulii trans-carpatici tocmai sensul de mai sus ; cf. si /30, II, 256/ — ìmprumut specific hu^ul. Din ucr.* noten < rom. noáten, noâtenâ 1 ¡94, ïbii.\.
    Prim s.m. „blanâ de miel (neagrâ s. brumârie) aplicatâ pe marginea bonditelor în special“, Din rom. reg. prim „id.“ (/18, 662/).
    Skam s.m. „scamâ, ca un fel de vatâ, ce rezultâ din scâmosarea câmâ-silor, a flanelelor, atelor, hainelor vechi“. Sensul de „lînâ de calitatea cea mai bunà“ din alte graiuri carpatice ¡94, 174/ revine aici termenului, propriu, wólos. Din rom. scáma „id.“ ¡88, 6]. Der. : (po-, vÿ-)skamyty(sy) vb. „a (se) scamosa, a (se) destrama"; skamÿstyi, -a, -e adj. „scâmoçat"; skamâk'i s.n. plt. „ferfenijà; bucatele“ (si în expr. : na skamâk'i „în bucacele“, cu uz adverbial). .
    Stym s.m. „lînâ mai scurtâ râmasâ dupa dârâcit“ — în special în graiu-rile hulule /30, IV, 513; 62, 21/. Din rom. stim ,,id.“ (/78,270/). Discufie mai largâ — în ¡94, 174/. Der. : Hymovâta adj. „(lînâ) scurtâ“.
     (W)ùrdas.f. „brînzâ objinutâ din zer fiert“. Din rom. ùrdâ ¡94,177 ; 27,126; 88, 11 ; 89, 148; 67, VI, 500; 43, 54—67 : aici — râspîndirea exactâ a cuvîn-tului în toate limbile care îl cunosc si toate discutiile etimologice de pînâ acum/. Cf. si /7, h. 92/. Der. : (w)ùrzenka s.f. „lapte zâurdit“; zaúrdity(sy) Io „(despre lapte) a se brînzi“ ; 2° „a se înnora", care ar putea fi si el un împrumut al rom. a zâurdi „1°“ (¡4, 82; 46, I, 44— Gura Jiului; II, 38, 72; 66 321/). Pentru derivate din alte graiuri v. ¡94, ibid.¡.
    Zyntÿca s.f. Io „zer din lapte de oaie, vacâ"; 2° „lichidul ramas dupâ obtinerea urdei“ ; 3° „zer amestecat eu urdâ“ ; cf. si ¡44, 97; 7, h. 93/. Din rom. dial, (trans, si mar.) jintltâ ¡94, 181 ; 88 11 ; 23, 86—7 : aici — circulatia cuvîn-tului la nord de Carpazi si unele opinii etimologice; 79, 44/. Derivate : 1) zyn-ti£it s.m. „jintuialâ (jîntuit), gràsimea care iese din cas dupâ zer“ 2, creale proprie întîlnitâ si în graiurile transcarpatice /23, ibid./ ; 2) zynticity vb. „a jintui“ (III, V); cf. si rom. a jîntui] 3) zyntÿcnik s.m. „(iron.) cel câruia îi place sa bea jintitâ“, prezent si acesta în graiurile sud-vestice de apus /23, 1. c./. Cf. (/65, 20; 17, 20-21/).
    § 10. Hrana pâsiorilor3
    Banus s.m. „un fel de mâmâligâ pregâtitâ eu smîntînâ (în loc de apâ)“. Hrincenko /30, I, 27/ îl fixeazâ tot la hutuli. Din rom. bâlmus ,,id.“ ¡94, 130; 88, 13/. Pentru rom. vezi, d. p., /73, II, 233/).
     Cir s.m. „terci de mâlai, cu care sînt hrâniti si cîinii“. Din rom. cir ¡94, 138: aici — sustinerea etimologici/. Alte sensuri si variante: /30, IV, 461, 463]. în v. M., dérivât : (dim.) cirôk.
    Kulésa s.f. „mâmâligâ (de bazâ în alimentaria hutulilor)“. în /30, II, 322] : tot la hutuli, cu acelasi sens si unele derivate, dintre care kulesinnyk „(fam. si iron.) cel câruia îi place mâmilga“ e prezent si în v. M. Din rom.
     1	Cf. ([65, 21]) : „Lîna de pe cîrlane çi mioare se numeste notiinâ".
     2	Din el se preparà untul, de calitate mai slabà.
     3	Cf. çi § 9.