B.	Terminologie lingvisticà
DIN ISTORIA METALIMBII SLAVISTICII ROMÀNESTI (II. Termeni pentru paleoslava)
VICTOR VASCENCO
    Continuine! studiul exprimàrii metalingvistice 1 a unora din principalele concepte ale slavisticii romànesti, prività evolutiv (o perioadà mai veche, in care domina preocupadle de ordin practic, $i una mai nouà, incepind cu anii '70 din secolul trecut, cind filologia slavo-romàna se constituie ca stimma), vom examina in articolul de fata si in continuarea lui2, sub raportul originii, formarti $i „functionàrii" lor contextúale, termenii pentru paleoslava si sla-vonà. Cea din urmà, slavona, a jucat un rol importan t nu numai in istoria culturii spirituale a slavilor, in special in istoria respectivelor limbi literare, ci, dupà cum se stie, si in viata societàri noastre, fiind, timp de mai multe veacuri, limba cancelariei, a culturii si a bisericii romànesti.
     De fapt, nu este vorba de douà limbi diferite, ci de termeni folositi pentru a denumi doua ipostaze aleuneia § i aceleiasi limbi scrise cu caracter liturgie si, pentru o anumità perioadà, cu caracter literar panslav, parcial panesteuropean. Modelatà dupà greaca literarà, mai ales sub raport sintactic 3, deci artificialà 4 ìntr-un anumit sens, aceastà limbà n-a fost niciodatà vorbità de popor 5 (desi in anumite sfere — stiin^ifice, diplomatice §.a. — a
      1	Asupra problematicii studiilor metalingvistice $i a metodei de care ne càlàuzim v. partea introductivà a studiului precedent : Din istoria metalimbii slavisticii romànesti (I. Termeni pentru familia limbilor slave), Jn Rsl, XVII (1970). Despre unele aspècte teoretice ale problemei v., de asemenea : Victor Vascenco, Asupra unor próbleme de terminologie lingvisticà si teorie lexicográfica, in SCL XX (1969), 6, p. 637 — 646; Id., Cu privire la traducerea unei metalimbi (Procedee de redare in limba romàna a terminologiei lingvistice rusepti), in AUB (Limbi slave), an. XVIII (1969), p. 23-32.
      2	Vezi Din istoria metalimbii slavisticii romànesti (III. Termeni pentru slavona), in Rsl., XIX (1972) .
     3	Aplicind metoda transformational;! la domeniul sintaxei paleoslave, unii cercetàtori ajung la concluzia cà structura de suprafatà din vechea slavà se dovedejte a fi atit de penetrabili, ìnctt in acest domeniu aproape cà nici nu se poate vorbi de un element slav originar. Vezi, in acest sens, H. Birnbaum.ObSíeslavjanskoe nasledie i inojazytnye obrazcy v strukturnych razno-vidnostjach staroslavjanskogo predloienija, In „American Contributions to the Sixth International Congress of Slavists, Prague, 1968, August 7—13“, Volume I, Mouton, The Hague, 1968, pp. 1—35.
      4	Al. Rosetti, Istoria limbii romàne de la origini píná in secolul al XVIII-lea, Bucure§ti, 1968, p. 301.
     5	Cf. Nicolaus van Wijk, Geschichte der altkirchenslavischen Sprache, erster Band, Berlin und Leipzig, 1931 (resp. ed. rusa: Istorija staroslavj anskogo jazyka, Moscova, 1957, p. 17).