CRITICA $1 bibliografie
535
deosebire de Novokresóenov, Sladkopevcev, unde sufixul -ov\-ev s-a atafat la ìntregul compus : numai acestea, dupà pàrerea noastrà, pot fi considerate compuse sufixate, resp., in terminologie rusà, suffiksal'nye sloznye slova).
     Printre apelativele formate in limba rusà de la teme onomastice termenul darvìnizm este, credem, trecut gresit (p. 143). Derivatul s-a format in englezà (de la numele lui Darwin), de unde engl. Darwinism a fost imprumutat sub forma fr. darwinisme, germ. Darwinismus (>ceh. darwinismus), rus. darvinizm, rom. darvinism etc.
    Schemei, deosebit de interesante, de la p. 144, prin care se ilustreazà raporturile derivative, reciproce, ce se stabilesc intre apelative fi numele pro-prii, ar trebui sà i se aducà unele corective. Astfel, tolstovstvo nu s-a format direct din antroponimul Tolstoj, ci din tolstovec (tolstov- + -stvo) ; la fel franciskanstvo nu derivà din Francisk, ci din franciskanec (jranciskanskij)y càci s-a format cu acelasi sufix, -stvo, de la tema franciskan-
    O inconsecvenfà terminologica : defi termenul sinonimie este respins de autoare fi, credem, pe bunà dreptate (citàm : „.. .scitaem necelesoobraznym upotreblenie termina sinonimija primeniterno k sobstvennym imenam..",, p. 200), Jurij fi Georgij, Peterburg fi Leningdrad (p. 204) sint consideraci... sinonime !	,
    Consultarea lucràrii, ìntr-o nouà edipe, s-ar putea face cu mai multa usurintà, dacà i s-ar adàuga un indice de autori fi, mai ales, un indice de cuvinte (antroponime fi toponime).
    Observatiile noastre de mai sus, dupàcum se poate constata cu usurintà, sint de amànunt fi nu ftirbesc cu nimic din valoarea incontestabilà a acestei lucràri originale, care se inscrie printre cele mai reufite studii de onomasticà din ultimul timp.
VICTOR VASCENC»
    A. V. BONDARKO, L. L. BULANIN, Pyccmü zaü¿oa (Verbul rus),, sub redacta prof. Ju. S. Maslov, Leningrad, 1967, 192 p.
     Se ftie cà, in raport cu numele, verbul este mult mai complicai, deoarece ne prezintà ideea in mifcare, de unde rezultà cà el comportà categorii gra-maticale in plus (mod, aspect, timp, diatezà, persoanà) fi, implicit, forme ling-vistice variate 2. Dacà aceastà constatare are valoare generalà, indiferent de idiom, ea ne apare fi mai pregnantà in pian indo-european, atunci cind venim in contact cu verbuí slav, caracterizat, intre áltele, fi prin jocul dificil al aspec-tului, cu morfologie proprie, care o completeazà pe cea a timpului s. Dar verbul
     1	Cf. Grammatika russkogo jazyka, tom I, Izd-vo AN SSSR, Moscova, 1960, p. 255 — 256 (§§ 412-413).
     2	Pentru românà vezi, de pildâ, Alf Lombard, Le verbe roumain. Etude morphologique, vol. I—II, Lund, 1954—1955; pentru bulgarà cf. Petâr Pasov, Bâlgarskijat glagol, vol. I, Klasifikacija. Vidoobrazuvane. Slovoobrazuvane, Sofia, 1966.
      3	Vezi A. Mazon, L’aspect des verbes slaves: principes et problèmes, Moscou, 1958; Voprosy glagol’nogo vida (culegere de articole), Moscova, 1962; Ju. S. Maslov, Morjologija glagol'nogo vida v sovremennom bolgarskom literaturnom jazyke, Moscova-Leningrad. 1963.