42
D. BALAN
    Inclinala lui Lenin pentru Tjutcev este confirmatä fi de unul dintre cei mai apropiati tovaràfi ai sài, V. Bonc-Brujevic :
    ,,ìn cabinetul de lucra al lui Vladimir Ilici de la Sovnarkom, pe etajerà, lìngà masàfi, adesea, chiar pe masà, putea fi vàzut volumasul lui F. Tujtcev. El il ràsfoia deseori, iaràsi fi iaràsi recitindu-i versurile“ 1.
    In Tabelul persoanelor càrora le sint proiectate ridicarea de monumente in ora$ul Moscova §i in alte orase ale R.S.F.S.R., lista, coordonatà si semnatà de Lenin, la 30 iulie 1918, alàturi de Puskin, Lermontov, Nekrasov, Ogarjov, Sevcenko, Nikitin, Kol'cov, figura fi numele lui Tjutcev 2.
    La scurt timp dupà revoluta socialista din Octombrie, cu ocazia instalàrii bibliotecii in cabinetul de lucra din Kremlin, Lenin personal a alcàtuit lista scriitorilor fi poetilor ale càror opere dorea sä le vadä lingä masa de lucru. In afara marilor clasici ai poeziei rase (Puskin, Lermontov, Nekrasov) in aceastä listà au fost inclusi fi Tjutcev, Fet, Kol'cov, Majkov, Apuchtin, A.K. Tolstoj, Nadson. Gama largà a gustului estetic al lui Lenin este atestatà fi de faptul cä in lucràrile sale Vladimir Ilici cita fi folosea imaginile poetice ale celor mai diferiti poeti rufi.
    „Pravda", „Zvezda", „Nevskaja pravda“, revista „Prosvscenie“ si alte publicatii ale Partidului comunist bolfevic, conduse fi indrumate nemijlocit de Lenin, au Inserat in paginile .lor nu numai versurile poetilor revolutionari, poetilor provenni din mediul muncitoresc, ca de ex., V. Aleksandrovskij, A. Masirov, M. Gerasimov, L. Starka, D. Odincova, A. Bogdanov, ci si poeziile unor poeti ca R. Ivnev, V. Knjazev, I. Bunin, N. Teffi, S. Esenin, G. Galin.
    Ca redactor, Lenin incuraja, in primul rìnd, poezia adinc ancoratä in actualitate. In ziarul „Proletarul“ au fost publicate versurile lui Lunacarskij Jubileu lui 9 ianuarie (despre Duminica singeroasä din 1905) fi balada sati-ricä Doi liberali (despre tendila de ìmpàcare a liberalilor cu tarismul). Versurile satirice din Doi liberali i-au plàcut atit de mult lui Lenin, incit doi ani mai tìrziu, in 1907, el ìi propunea lui Lunacarskij sä publice noi poezii in care sä-i demafte pe reprezentantii burgheziei liberale : ,,N-ar fi bine, sä faceti ca pe vremuri fi sä vä bateti joc de ei in versuri?“3.
    In 1907 poezia lui Bal'mont Aceasta a fost in Turcia, destinatä numärului cinci al ziarului „Iskra“, a fost ìnsotità de urmätoarea notà a lui Lenin, care explicä una dintre cauzele popularitàtii poetului in cercurile largi ale intelec-tualitàtii rase : „Reproducem douà poezii care circulä din minà in minà fi care caracterizeazä starea de spirit socialài‘ 4.
    Este cunoscutä reactia negativà a lui V. Brjusov la articolul programatic al lui Lenin Organizatia de partid fi literatura de partid. Doi ani mai tìrziu Vladimir Ilici remarca atitudinea anarhicä, de revolutionär mic-burghez, a lui Brjusov fatà de revolutie. Citind ultimele versuri „De distrus vom distruge impreunä, de construit ìnsà — nu“ din poezia Celor de aproape, Lenin il cali-fica pe automi lor ca „poet anarhist" 5.
      1	Op. cit., p. 704.
    2	Op. cit., p. 574.	,
      3	Op. cit., voi. 48, p. 124.
     4	Vezi HcmopuuecKuù apxue, 1955, nr. 6, p. 9.
    6	B. H. JlenuH o Aumepamype u ucKyccmee, p. 289.	-■ "m.