OPERA LUI MARTIN RROMER
189
al XVII-lea, izvorul lui Joachim Pastorius pentru opera sa Florus Polonicus1, dupà moda „Florusurilor“ timpului (Florus Germanicus, Florus Hungaricus etc.), plecate de la scriitorul antic Lucius Annäus Florus, cu a sa lucrare Epitoma de Tito Livio 2. Importanza operei consta in faptul cà da ftiri esentiate si despre popoarele vecine, inclusiv despre poporul romàn. Lucrarea a devenit, de fapt, manual de fcoalà fi ea a intrat in mina vechilor oameni de carte romàni. Catolic fervent, Kromer are cuvinte de criticà la adresa sleahtei fi a reprezentanfilor ei in seim, fata de pactizarea acesteia cu reformatii, totu.fi meritele lucràrii au fost recunoscute fi seimul din 23.XI.1579—4.1.1580, {inut la Varfovia, i-a adus lui Kromer laude publice, din ìndepmul insusi al regelui $tefan Batory. Scriitorul contemporan Stanislaw Orzechowski serie urmà-toarele despre ea :
    „M. Kromer ne-a fàcut cunoscuti lumii ; el a aràtat stràinilor ce fel de popor sintem : inainte unii stràini credeau cà Polonia este un oraf oarecare, cum Bologna este un oraf in Italia [...]. Ne-a scos la luminà Dumnezeu prin pana lui Kromer, ne-a pus in fata tàrilor stràine, incit astàzi lumea nu ne mai socotefte de necivilizati fi neinstruiti, cum ne socotea mai inainte, ci ne afeazà printre oamenii care se disting prin ratiune, obiceiuri fi invätäturä
    Opinia lui Orzechowski este cu atit mai mult de luat in seamà, cu cit el fusese criticat de Kromer pentru actiunea sa de desfiintare a celibatului la clericii catolici, personal càsàtorindu-se 3 fi avind neplàceri din cauza aceasta. Cronica lui Kromer a fàcut epocà.
     Dar pe lingä cronica fi ca o completare a ei, cu altfel de date decit istorice fi politice, „cheie pentru intelegerea mai bunà a istoriei", M. Kromer serie fi tipàrefte la Köln, in 1577, opera etnograficà Polonia sive de situ, populis, moribus, magistratibus et republica Regni Polonici, care a avut o càutare tot atit de mare, in tarà fi in sträinätate, ca fi cronica. Date de geografie ,,sar-matà", tàri fi orafe din Europa orientala, furnizaserà anterior Dlugosz, Matei Miechowita (De duabus Sarmatiis, 1517), Bernard Wapowski (cartografie), dar acum este pentru intiia oarà cà o operà contine ftiri importante despre pàmintul polon, climà, bogàtiile solului fi ale subsolului, florà, faunà, despre locuitori fi ocupatia lor la sate fi orafe, despre firea lor, precum fi date despre organizarea administrativà : sistemul monarhic, senat, demnitari, corp jude-càtoresc, armatà, functionarea seimului, treptele clerului etc. Continutuleste aemänätor cu acela din Descriptio Moldaviae a lui D. Cantemir. Lucrarea a fost scrisà mai de vreme decit s-a tiparit, pentru cà la sosirea in Polonia, ca rege ales, a lui Henric de Valois, in 1574, a fost prezentatà acestuia in manu-scris4. Odatà tipàrità, sträinii au gàsit in ea relatàri fi date de care nu ftiau
1	Joachimi Pastorii Florus Polonicus seu Polonicae Hisioriae epitome nova, Lyon, 1641.
     2	Lucius Annäus Florus, Abriss der römischen Geschichte, traducere germanä de W.M. Pahl, Stuttgart, 1834 ; Cf. Ignacy Lewandowski, „Florus Polonicus", Joachima Pastoriusa, in „Meander", XXIII, 1968, nr. 11-12, p. 522-529.
     3	Jurämintul de cäsätorie descoperit recent §i publicat de Anna Lewicka-Kaminska, Rota przysi^gi slubnej Stanislawa Orzchowskiego, in „Biuletyn Biblioteki Jagielloriskiej", XIX, 1969, nr. 1-2, p. 91-92.
     4	Traducerea germanä (vezi mai jos) a apärut in 1541, deci opera fusese terminata chiar inainte de aceastä datä.