400
CORNEUU BARBORICÄ
ale lui I. Krasko x. Krasko a venit la Sibiu cu sumare cunostinte de literatura nationalà (a fàcut cíteva clase la scoala maghiarà), in orice caz cu o pasiune pentru poezia romantica. Dupà cum arata ìntr-una din putinelc sale màrturii autobiografice, pe vremea cìnd era elev la liceul maghiar din Rimavskà Sobota il incinta faptul cà locuia in aceeasi camerà in care se nàscuse fi tràise scriitorul maghiar Mihaly Tomka: „Asta trezea in mintea mea de copil vise despre poezie... Tot afa, ba chiar mai profund visam la poezie la Vysny Skalnik, in odaia mobilatà cu mobila rudei mele, poetili Jan Botto, autorul poemului Moartea lui Jánosik“ 2. Avea aci si o parte a bibliotecii romanticului Jan Botto din care citea cu aviditate.
     La Sibiu fi Brafov il citefte pe Byron ; operele acestuia in patru volume, in traducere germana, le primefte cadou de la colegul sàu mai tinàr Ivan Ko-vàc la Brafov in 1896.
     Pe bàncile fcolii maghiare si romànefti citefte pe romanticii rasi : „Cìnd eram in clasa a V-a a gimnaziului din Rimavskà Sobota am citit Eugen One-ghin in traducerea lui Samo Bodicky. M-am apucat sa ìnvàt fi rusefte. Dar cel mai mult am citit pe scriitorii rufi in traducere germana la Brasov ca elev la liceul románese“ 3.
    Dintre scriitori romàni ìndràgefte in primul rìnd pe romanticul Emi-nescu. Romantismul european are o influenti binefàcàtoare asupra poe-ziei moderne slovace. E1 ajutà la ìnfàptuirea revolufiei poetice, oferind tinerei generaci motive fi procedee stràine traditici romantice fi realiste indigene. Poezia romanticà europeanà incità individualismul generatici de la finele veacului, atita vreme refulat, programatic biciuit, anatemizat, dar para-lei si continuu masiv cumulat in subteran ìntr-o lunga epocà de interdicte. Prin apropierea lui Krasko de Eminescu se petrece osmoza romantismului slovac cu cel european, acesta din urmà sprijinind activ procesul de eliberare a poeziei slovace moderne de sub tirania normelor traditionale clasicizante care fàcuserà zid ìmpotriva dramei individuale fi a neliniftilor metafizice. Krasko va evolua treptat spre simbolism ; acest lucra explicà fizionomia particularà a poeziei lui Krasko, dar nu va exclude nici de acum ìnainte inspiratia roman-ticà.
    De la constatàri de ordin generai exegeza kraskianà a trecut in ultimii 10—15 ani la concluzii mai precise, la confruntarea unor modalitàti si motive din poezia lui Eminescu fi Krasko. Studiul comparat a fost facilitat mai ales de publicarea traducerilor lui Krasko din anul 1956 (realizate, se pare, de Krasko in anii 1897—1899) 4. Rudo Brtáñ, care in monografiàsa despre Ivan Krasko din 1933 trecuse sumar peste raporturile poetului slovac cu poezia emi-nescianà, scria in 1957 in articolul publicat in Iasul literar : „Nici poezia mo-dernà cehà (Hlavácek), nici cea germanà (Dehmel) nu au influentat acum
     1	R. Brtân în articolul Krciskovâ tvorba „Elan“ I, 1930 si J. Brezina, Ivan Krasko, ed. cit., p. 103 afirmä cä ar fi existât încercâri aie poetului, anterioare anului 1895, care nu s-au pästrat.
     2	Manuscris nr. 46 pästrat în arhiva I. Krasko.
     3	Manuscris din arhiva poetului, nr. 54.
     4	Michail Eminescu, Tiene na obraze lasu, Preloiil Ivan Krasko (Umbre pe pînza vremii. T raducere de Ivan Krasko), Bratislava, 1956.