STUDIEREA LIMBII RUSE ÍN ROMANIA
329
slaves (Rsl, XVI, 1968, p. 161 — 174). Menfionam, de asemenea, Gramatica comparata a limbilor slave de S. B. Bernstein, traducere si note de G. Mihàilà (Bucure^ti 1965).
    A. Vraciu si un grup de colaboratori (Al. Ionascu, Veronica Vaida E. Tauberg s.a.) au publicat un Kypc ucmopmecKou zpa.MMamuKu pyccKozo H3biKa (Bucuresti, 1963), care, in ciuda unor deficiente semnalate, este de un real folos studentilor romàni. Doi rusisti romàni si-au consacrai disertatile istoriei limbii ruse : Maria Dumitrescu, HMennoe CKAoneme e OcmpoMupoeoM eeauzejiuu, e conocmaeAenuu c dambmu cmapocAaemcKux naMarmtuKoe (vezi articolili cu acest titlu in Cui. st. 1958, p. 51 — 61) \ si Mihai Lozba, Hoc.kaoz ,Tb.'iH — npeÒAoe ;uih e dpeenepyccKOM H3biKe (parte din disertale, tipàrità in DmiiMOAoamecKue uccAedoeamin no pyccnoMy H3bmy, VI, Moscova, 1968, p. 75—88 ; alte fragmente au apàrut in alte publicatii). Un studiu temeinic a publicat Emil Vrabie, consacrai Limbii povestirilor slave despre Vlad Tepes (Rsl,
XIII,	1966, p. 229—246), dovedind cà sìnt scrise in limba literarà moscovita de la sfìrsitul sec. al XV-lea 2. Alte lucràri se ocupà de unele aspecte ale fo-nologiei istorice (Al. Ionascu, Cu privire la statutul fonologie al vocalelor £ (#), b (ì) in rusa veche, Rsl, XIV, 1967, p. 209—213), ale e volutici limbii ruse literare (Al. Zacordonet, Contribulia lemelor farà polnoglasie la imbogàtirea vocabularului rusesc, SC $t, (Iasi), XII, 1961, fase. 1, p. 37—52) sau limbii scriitorilor (Cehov, Gorki, Maiakovski s.a.).
    Cercetàri asupra graiurilor ruse (lipovenesti) din Romania. Un domeniu inedit de cercetare pentru rusistii romàni il constituie graiurile lipovenilor emigrati in see. al. XVIII-lea, in urma „schismei", religioase, graiuri intere-sante atìt prin arhaismul lor, cìt si prin unele inovatii si prin modificàrile sur-venite in urma influentei limbii romàne. Indrumati pina nu de mult de regre-tatul academician Emil Petrovici, care a inaugurai in slavistica romàneascà studiul graiurilor minoritàtilor slave din tara noastrà (1935), cercetàtorii din generala tìnàrà au fàcut anchete dialectale ìntr-o serie de localitati din Dobro-gea, Moldova si Bucovina, in care se aflà lipoveni, stabilind cà acestia vorbesc graiuri sudice cu iakanie (unul singur cu ikanie) si relevind particularitàtile lor fonetice, morfologice si lexicale. Cel mai mult in acest domeniu a lucrat Emil Vrabie, autorul disertatici Graiul lipovenilor din satul Socolinti, comuna Mitocul Dragomirnei (Suceava), sustinutà in 1964, din care a publicat unele fragmente 3, si al unor articole de sintezà, in care subliniazà insemnàtatea pentru rusisticà si slavistica a acestor graiuri, fàcìnd in acelasi timp bilanUil cercetàrilor de pina acum (Mecmo cAaenncKux eoeopoe Ha meppumopuu PHP e cucmeMe cAaemcKux M3biKoe u ux 3Haueuue òah CAaemcKoù duaneKmo.iozuu, Rsl, IX, 1963, p. 195—217, si aitele). Printre ceilaUi cercetàtori, mentionàm, de
      1	Vezi §i Declinarea nomínala in limba rusa, (sec. XI —XV). a) Substantívele cu vechea tema in *-i, AUB Fil. XVI, 1967, p. 333-343.
      a Prof. P. Olteanu sustine cá ar fi scrise in ucraineana de sud-vest (Limba povestirilor slave despre Vlad Tepe§, Bucuresti, Ed. Acad., 1961).
3	ín Rsl, IV, I960'p. 107-129; SCL, XI, 1960, nr. 4, p. 927-954;Cul. st. 1961, p. 36-43.