CRITICA §I BIBLIOGRAFIE 545 lui practic“ (vezi Nota explicativa de la vol. I, p.3). Totodatà, ea tinde sa asi-gure un volum suficient de cunoftinte, care sa permita beneficiarilor audie-rea cursurilor teoretice de profil si participarea activa la seminariile respective. Trei sìnt, dupa pàrerea noastrà, principiile esentiale pe care le-au avut in vedere autorii in alcàtuirea acestui manual : prezentarea faptelor de limbà, ìndeosebi a materialului gramatical, sub forma concentrica, ceea ce permite sa se accentueze, de la un volum la altul, asupra problemelor principale, revenindu-se dialectic, ìntr-o forma gradata fi din ce in ce mai complexa, asupra chestiunilor expuse inicial (metoda, dupà cum se ftie, prezintà si unele neajunsuri, asupra càrora nu vom insista acum) ; filtrarea materialului prin constiinta lingvisticà a unor vorbitori pentru care rusa nu este limba materna sau, cu alte cuvinte, luarea in considerare (cel putin ca principiu generai, chiar dacá nu este respectat consecvent) a specificului limbii materne a studentilor; orientarea, evident pozitivà, in aceastà editie a primelor trei volume spre limba v o r b i t á si, implicit, evitarea constructiilor greoaie fi a limbajului arhaic fi vetust dintr-o serie de texte incluse in prima editie. Pentru a ne da seama de structura fi organizarea materialului, pe com-partimente fi probleme, in evoluta fireascà a faptelor de limbá, expuse gradai fi, repetàm, concentric, vom trece in revista, pe scurt, fiecare volum in parte. Volumul ìntìi (autori : Maria Kotovski, Elena Iosub, Zinaida Stere, Tipa Andrei, Liubov Dudnicov), cel mai amplu din seria celor de fata, cuprinde 58 de lec^ii, alcàtuite — fiecare — din cinci parti : text ; vocabular ; exercitii de fonetica fi intonatie ; exercitii lexico-gramaticale ; intrebàri fi teme in legatura cu textul parcurs. In afara Iectiilor propriu-zise volumul mai cuprinde : un indice de materii, un glosar de termeni fonetici fi dialectali, un vocabular de circa 3000 de cuvinte fi, in sfìrsit, bibliografia. Textele alese de autori, cu grijà fi migalà, corespund nivelului de ìnte-legere al studentilor din primul an de ìnvàtàmìnt superior. Eie tin seama de nórmele fi particularitàtile de exprimare in limba rusa, de dificultàtile de rostiré pe care le intìmpinà studentii romàni. Pentru a contribui la surmontarea lor, in acest volum (de asemenea, in cel urmàtor) s-a marcat accentui la toate cuvintele polisilabice. De remarcat, pe linia ìnsufirii vocabularului, faptul cà autorii au considerat util sà prezinte, la fiecare lectie, cuvintele in microcon-texte fàrà a da traducerea lor in limba romànà, ceea ce contribuie la ìnsufirea unor ìntregi structuri (fi nu a cuvintelor izolate). In volumul al doilea (autori : Ala Zamfira, Mircea Gheorghiu, Valentina Odobescu, Gali Simionescu-Simicel, Valentina Dogmarova, Eugenia Lucaci, Berta Sava), in care textele sìnt urmate de expunerea unor probleme de ordin fonetic fi gramatical, care aduc elemente noi sau dezvoltà pe cele parcurse in anuí I, autorii au reprodus, integrai sau sub formà de fragmente, lucràri reprezentative din punct de vedere educativ fi estetic (cf. scriitori clasici ca Pufkin, Lermontov, Nekrasov, Cehov, Gorki fi, pe de altà parte, scriitori contemporani ca Polevoi, Paustovski etc.). Exercitiile cu caracter lexical sau lexico-gramatical, intrebàrile, tradu-cerile fi exercitiile de altà naturà urmàresc, adeseori, dezvàluirea continutului de idei al operei analízate fi, in acelafi timp, dezvoltarea limbii vorbite. Ca fi in volumul precedent, exercitiile gramaticale sìnt orientate de afa marnerà,